Se afișează postările cu eticheta bannerul e mort. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta bannerul e mort. Afișați toate postările

luni, noiembrie 08, 2010

Noile reguli de marketing si PR

Sunt invidios pe David Meerman Scott*. Pentru că mi-aș fi dorit ca această carte să o fi scris eu. Pentru că, dincolo de orice argument privind bannerul online care a murit, David vine nu cu una, nu cu zece, ci cu câteva sute de pagini de soluții și sfaturi practice pentru o comunicare eficientă în momentul în care ne hotărâm în cele din urmă să îngropăm bannerul. S-au făcut în România studii care demonstrează că bannerul online influenţează consumatorul chiar şi în lipsa click-ului. Nu pot şi nici nu vreau să mă opun sau să contrazic aceste studii. Citiţi cu atenție fiecare pagină a cărții lui David Meerman Scott și nu veţi mai avea nevoie de studii pentru a ști ce trebuie să faceți.

Bannerul online a murit este o metaforă. Pentru că nu poți inova, nu poți avansa, nu poți trece la next level dacă nu te desprinzi de realitatea actuală. Automobilul nu s-a dezvoltat dându-le vitamine sau suplimente alimentare cailor. Ei au fost omorâţi în mod virtual. Doamne fereşte de alte interpretări. Doar că acum caii sunt animale de companie, prieteni, animale de studiu sau trăiesc liberi în ţările care-şi permit să le ofere un habitaclu. Caii nu mai sunt animale de povară. Caii nu mai transportă depeşe, mesaje sau bagaje pentru doamne şi domniţe, domni cu monoclu. Bannerul poate fi reinventat, resuscitat, reînviat. Dar va rămâne un zombi. Relația dintre furnizor și client poate, în schimb, să fie mult mai vie, mult mai umană, mai apropiată și mai productivă. Și eficientă. Și profitabilă de ambele parți. Un win-win sau altfel nu facem deal-ul.

În ultimii 12 ani am fost un evanghelist al publicității online în România. Cred cu putere în continuare că internetul este foarte important în comunicarea de brand, foarte important în activităţile de marketing. Începând de la cercetare, studierea pieţei, ascultarea consumatorului şi, nu în ultimul rând, dialogul cu acesta. Orice studiu va arăta că oamenii, eu, tu, utilizează internetul pentru a se informa, pentru a putea lua o decizie în vederea unei achiziţii. Fie că este vorba despre o casă nouă sau un medicament, fie că este vorba despre lista de ingrediente necesare pentru o rețetă culinară sau despre o maşină de tuns iarba. În afara divertismentului şi a pierderii timpului, aşa zisul frecat de mentă online, internetul deschide porţile unei lumi fabuloase de informații. Doar că acea informaţie pe care indivizii ca mine şi ca tine o caută nu se găsește într-un banner. Sau într-un clip publicitar, care, chiar dacă este într-atât de bine făcut încât să devină film documentar, tot are limitări: prezintă o singură opinie, cea a vânzătorului.

Bannerul online şi orice formă de advertising care întrerupe reprezintă doar vocea vânzătorului, reprezintă vechea orânduire în care corporaţiile şi mass-media deţineau puterea deoarece controlau informaţia şi fluxul acesteia. Vestea proastă pentru aceste corporaţii este că acea eră a apus. Este adevărat că anumite corporaţii şi trusturi media au apus înainte de a scrie eu această prefaţă, dar acest lucru nu le face decesul mai puţin dureros. Pentru că realitatea noii ere este cea a democratizării informaţiei, aşa cum o declară chiar Google în declaraţia sa de misiune: Google’s mission is to organize the world’s information and make it universally accessible and useful.

Cine controlează informaţia deţine puterea – sună cunoscut? Cine deţine puterea, controlează informația? Întrebarea nu este nici măcar retorică. Informaţia nu (prea) mai poate fi controlată. Ea este difuzată, redifuzată, adăugită, copiată, reambalată, link-uită, like-uită, share-uită, tweet-uită. Este adevărat că uneori se poate ajunge la un telefon fără fir — vă amintiţi, sper, jocul din copilărie —, dar aceste încercări de denaturare sau deformare intenţionată au fost deconspirate. Minciuna are picioare scurte. Culmea este că în multe dintre cazurile de ştiri false cei păcaliți au fost chiar cei din mass-media, care au preluat fără să verifice prea mult şi au transmis pe posturile TV păcălelile. Ce s-a demonstrat? Exact ceea ce vizau acele ştiri false: puterea de influenţare pe care o au mijloacele de comunicare sociale şi Internetul faţă de canalele oficiale de știri.

Noua eră a comunicării de marketing aparţine dialogului. Greşeala a fost a considera mult timp comunicarea doar un monolog. O activitate unilaterală. Advertising. Întrerupere. Spam. Ei bine, noua eră, noile reguli sunt acum şi în România şi trebuie respectate. Iar noua eră are şi un nume. Într-un cuvânt: social media. Mă rog, de fapt sunt două. Sau unul: conversaţie.

Dar, atenţie, Noile reguli de marketing şi PR nu înseamnă doar conturi de Facebook sau Twitter făcute pentru a discuta cu necunoscuți sau pentru a face şi mai mult zgomot (spam ?!) în rețelele de socializare. Noile reguli spun că marketingul şi comunicarea trebuie să pornească de la consumator. Și nu o spune doar Meerman Scott. O recunoaște până și Philip Kottler, o pomenește Jay Conrad Levinson. Vorbește despre acest aspect Chris Daffy și o întărește Sergio Zyman, ex-președinte de marketing la Coca-Cola. Literatura de specialitate este plină de argumente și demonstraţii.

În cartea sa, David Meerman Scott oferă instrucţiuni clare în privința utilizării instrumentelor web 2.0 Pentru că el a testat şi verificat aceste instrumente pe pielea lui, pe pielea miilor de contributori care i-au citit blogul şi au colaborat la prima ediţie a acestei cărţi. Noile reguli de marketing şi PR vorbesc despre o lume deschisă, despre o lume în care produsul nu mai este apanajul departamentului de cercetare-proiectare, iar comunicarea nu mai poate să rămână doar în sarcina celui de la PR. Sau pe mâna colaboratorului de la agenţia de publicitate online care administrează contul de Facebook.




Dacă ar fi să îl spună brutal, mesajul lui David ar suna așa: spălați-vă bine în urechi, desfundați-le, dărâmați zidul dintre voi și consumatori și ascultați. După ce ați înțeles bine, dar foarte bine ce nevoi și așteptări au consumatorii, atunci puteți deschide gura. Blogul sau contul de Twitter. Abia atunci aveți voie să vorbiți sau scrieți. Atenție însă ce, cum și când o faceți.

Fiind o carte despre marketing și PR probabil că ești tentat să o eviți, dacă ai doar o mică afacere, considerând că nu ai buget pentru așa ceva. Or, tocmai că nu despre bugete este vorba în carte. Ci despre cum acestea pot fi tăiate. Cum poți intra în legătură cu consumatorii fără a apela la buget, doar alocând, așa cum spune Jay Levinson: timp, energie, imaginație și informație.

Lansez câteva pronosticuri în ceea ce privește acțiunea pe care o vei întreprinde după citirea cărții:
(a) dacă ești client de publicitate online, probabil că îți vei concedia agenția;
(b) dacă ești agenție de publicitate online, probabil că îl vei concedia pe fata de PR ce administrează
contul de Facebook și îi vei chema la ședință pe furnizorii de media online;
(c) dacă ești furnizor de media online te vei întreba ce vei vinde de mâine încolo, eventual vei încerca să vinzi site-ul cu totul cât îl mai cumpără cineva (s-ar putea să-l închizi sau să-l donezi pe 1 leu);
(d) dacă ești fata de PR de care pomeneam la punctul (b) e bine, doar că n-ar strica să iei o foaie de
hârtie și un creion și să treci pe curat ceea ce spuneau în social media consumatorii despre brandul pe care îl administrai pe Facebook. Cu datele astfel obținute fă mătăluță o prezentare *.ppt și angajează-te la compania de la punctul (a). Tocmai și-a concediat agenția și are nevoie de cineva cu experiență de frecat menta online și care are răbdare să asculte înainte de a deschide gura.

*Notă: textul de mai sus este o adaptare după postfața care însoțește cartea lui David Meerman Scott apărută acum câteva zile la editura Publica. Poți răsfoi cartea online la adresa: http://www.publica.ro//david-meerman-scott-noile-reguli-de-marketing-si-pr.html

luni, august 30, 2010

Da, da, bannerul online a murit, fraților

Povestea morții bannerului online e mai complicată decât Miorița. După ce l-am îngropat adânc și bine, el tot revine în viața mea. Pe la câte o conferință, pe vre-un site, iar mai nou într-un studiu.

IAB România și eResearch Corp au pus-o de oaie. Adică de un studiu. Nu am acces la studiu pus la dispoziție gratuit către membrii IAB (deh, dacă n'am pus osu' când a trebuit). Dar am în schimb acces la comunicatul de presă al IAB. Iată ce scrie IAB România: Intrebati daca dau click pe reclama pe care si-au amintit-o cel mai bine, 31% au raspuns "Da, pentru a urma link-ul", in timp ce un procent apropiat, 26%, au raspuns "Da, pentru a inchide reclama". In acelasi timp, reclamele catalogate ca "sacaitoare" au obtinut cele mai mici punctaje la fiecare din efectele publicitatii online analizate in studiu.

Adică 26% dintre respondenți dau click pe reclamă pentru a o închide. Acest lucru ajunge, din păcate, în rapoartele de analiză post campanie cam așa:
- reclama online (bannerele) funcționează pentru că au fost văzute și s-a dat click pe ele...
- avem un plus de 26% pentru cei care au dat click, crescând CTR, adică și creația a fost foarte mișto, bravo echipei de creație...
- putem crește CPM la următoarea campanie, doar funcționează...
- renunțăm la Google și la cei care care fură media cu clickul (vedeți articolul din AdPlayers: Cine a furat cu publicitatea la click? 37% gratuit.)...

Unde o dă de gard IAB România? De la titlu până la primele cifre citate de ei în comunicat!

Ei vorbesc în titlul de: The Voice of the Internet User: 37% din utilizatorii de internet sunt influentati de publicitatea online fara sa dea click. Adică influență (vezi dex online: http://dexonline.ro/definitie/influență) ceea ce este diferit de ceea ce spune studiul (citat de IAB) și anume: Utilizatorii de internet sondati sunt influentati de publicitatea online si in alte moduri decat pentru a da click: in urma vizionarii unei reclame online, 37% din ei se informeaza in vederea cumpararii."

Sublinierea de mai sus le aparține, dar aș fi pus-o și eu. Pentru că studiul vorbește de 37% din ei (aici oricum nu îmi este clar din cine, care ei? 37% din cei care nu dau click? sau 37% din eșantion / respondenți?) se informează. Culmea este că uneori, în urma informării, ajungi SĂ NU CUMPERI. Ori scopul publicității este unul singur: să vândă.

Ce mă bucură este că tocmai compania de cercetare atrage atenția asupra mirajului și a modului greșit în care se poate (de fapt se realizează, vezi imagininea de mai jos) utiliza Internetul (citat tot din comunicatul de presă IAB România): “Internetul este de departe mediul de comunicare cel mai legat de decizia de cumparare si de cautarea de informatii in vederea cumpararii. Modul in care insa companiile pun la dispozitie informatii despre produsele lor determina reactii diferite. Studiul demonstreaza ca actiunile excesive si intruzive sunt cele mai lipsite de eficienta si cele mai deranjante pentru consumatori” a spus Sorel Radu, Managing Partner eResearch Corp.

(Acesta este un exemplu de cum funcționează publicitatea online pentru cei 37% influențați sau pentru cei 26% care vor să închidă reclama?! Sau poate cei care vroiau să citească despre Toyota, articolul ce nu se mai vede de bannerele competiției Opel în bătălie cu Ford. Imaginea nu este trucată!)

Acum frați români și iubitori de adevăr:
  • internetul este mediu de comunicare și informare în vederea unei achiziții. Da, de 1000 de ori da. Doar că eu NU MĂ INFORMEZ DIN BANNERE ! Și sper că tot românu știe să citească un blog, Wikipedia sau termeni și condiții de pe un site.
  • a informa nu este tot una cu a influența
  • dacă eu dau click pe un banner să-l închid nu o fac pentru că îmi place acel banner. Dimpotrivă.
Consider că rezultatele studiului sunt prezentate în mod eronat și tendențios de către IAB România, motiv pentru care le solicit pe această cale o poziție oficială față de cele expuse mai sus. De asemenea, voi lua legătura cu reprezentanții eResearch Corp. pentru clarificări.

Dacă ești planner de media online sau client de publicitate online în România îți sugerez să soliciți la rândul tău clarificări.

Aștept poziția oficială a celor două instituții.

Mulțumesc,

Ciprian Stăvar


Referințe în ordine invers cronologică. Merită măcar frunzărite. Nu am reclamă pe site, așadar nu faci afișări să mă îmbogățesc eu, peste măsură:

http://despremere.blogspot.com/2009/06/bannerul-online-este-un-vampir.html

joi, iunie 18, 2009

Bannerul online este un VAMPIR

Declaram la Digital Marketing Forum 2009bannerul online a murit. Nu mi-am schimbat declarația și o voi argumenta de câte ori voi avea ocazia. Ba mai mult, aș adăuga că bannerul online este un VAMPIR. Dar în loc de sânge, suge din creier și din energia unei piețe blocate la cât este CPM-ul și market share.

De ce este bannerul online un vampir? Și de ce ar trebui să te ferești de el.

1. Pentru că vezi în banner singura modalitate de a face marketing online, când de fapt marketingul pe web este despre altceva. Bannerul, ca vampir, ți-a supt toată imaginația și nu poți identifica alte modalități prin care să comunici cu publicul tău. Slăbit și fără vlagă (fără creier?) vei rămâne blocat la nivelul de banner, la rata scăzută a CTR-ului, la grafica, uneori (adesea?), execrabilă a bannerului tău idiot.

2. Spun despre banner că este idiot pentru că nu reușește să vorbească despre afacerea ta. Sau, mai exact, despre cum produsul sau serviciul tău m-ar putea ajuta pe mine ca și consumator. Probabil că vrei niște exemple. OK, nu-ți cer să faci zapping printre siteuri. Am făcut eu pentru tine și am să-ți citesc ce spun câteva bannere:

Pretuieste cunoasterea. Noi te vom sprijini.
Intra pe www.fundatiadinupatriciu.ro
si afla despre programele Fundatiei.

Cand sustii o valoare individuala,
sustii intreaga industrie romaneasca...

Nu zău. M-am scremut și am dat un click pe banner. A început un intro video pe site. Am înghițit în sec și am privit videou' respectiv. M-am izbit mesajul Inventeaza-ti viitorul...și aici nu am mai putut continua. Te rog pe tine să o faci și apoi sa revii aici și sa-mi povestești.

sau

Rent a car! Price starting with 14 euro www.rentromania.ro

Nu merci. Am mașină, nu mai închiriez... și btw, i'm not speaking english pe un site cu conținut în limba română. Ah, poate eram accidental pe acel site? Despre accidente este vorba? Comunicarea ta se bazează pe accidente ?! Haide, plimbă ursul de aici.

sau

Acceptă provocarea Silver Protect
si câștigă un iPhone .... Nivea for Men

OK, o bulină roșie (de bine) este că folosesc diacriticele. Apoi, doamnelor, sper să acceptați și dvs. Provocarea... Eu, ca bărbat, folosesc de mai mult timp produse Nivea. Dar mă gândesc acum să renunț. De ce? Doamne, cât de idiot mă cred cei de la Nivea? Trebuie să mă joc ultra ball ca să... ca să ce? Ce vor ei de la mine de fapt? Să le cumpăr produsele. Haide, recunoaște dragă doamnă/domnule brand manager de la Nivea. Doar asta vrei. Crezi că m-ai convins? Crezi că dacă vei avea x intrări în promoția ta de 2 lei ai câștigat potul cel mare și vei primi o primă? No way. Produsul se mișcă de pe raft din alte motive și dacă nu le-ai aflat până acum este cazul să-ți dai demisia.

sau

Primele familii se muta în casă noua
Alege-ti singur modalitatea de plata.
www.naturaresidence.ro

Adică este despre mine sau despre ceilalți - care? - se mută în casă nouă. SO WHAT ?! Iar apoi, pe siteul lor domnii îți vor povesti despre: Nu mai căuta. Ai găsit! Luna aceasta descoperă cadoul nostru special. Nu mulțumesc !

DOAMNE, CÂT DE STUPIZI sunt acești oameni care acceptă asemenea comunicare pentru afacerea lor. Ah, nu e a lor, ei sunt doar angajați. Poate acesta să fie un motiv.

3. Bannerul online îți suge bugetul. Pe nesimțite. Sau ca un nesimțit. În loc să te concentrezi pe comunicarea cu clienții tăi, bagi banii într-un sac găurit. Și nu mai ai buget pentru a construi cu adevărat o relație. Rămâi așadar cu o simplă felație (detalii pe Wikipedia.org).

Bine, bine ... și ce rămâne de făcut. Dacă tot ai citit până aici și ai îndurat defulările mele iată și câteva sfaturi:
1. Uită de bannere dacă vrei să inovezi ceva în comunicarea online.
2. Dacă te-ai decis să folosești acest vampir, numit banner, vezi dracului ce scrii în el. Trebuie să vorbești despre beneficii, avantajul competitiv și să adaugi un call-to-action. Pune-te în papucii celui care l-ar putea vedea. Și înarmează-te cu răbdare, la mulți se va afișa, și foarte mulți îl vor ignora (ok, raportul este invers, de fapt din 1000 de oameni la care li se va servi, vreo 2-3 îl vor și vedea).
3. Vezi cât plătești pe porcăria asta numită banner. Nu accepta plata decât la click (CPC / PPC) și asta la un preț sub ceea ce-ți oferă Google AdWords. Dacă vei cumpăra vreodată la CPM (mia de afișări) ai grijă să coste sub 1 euro CPM-ul.
4. Dacă insisti în prostia de a cumpăra la CPM calculează, e simplu, costul per click echivalent. Dacă vei constata că ai dat 2-3 euro pe un click e cazul să faci rost de ceva cenușă și să ți-o torni în cap. Sau să exersezi în fața oglinzii: sunt un fraier, sunt un fraier.

Da, știu, tu ai un site și vrei să scoți bani vânzând bannere pe el. Vestea bună este că lumea este plină de fraieri. Deci ai toate șansele să te îmbogățești. Dar grăbește-te. Mâine s-ar putea să fie mai rău.

joi, februarie 26, 2009

Cum am ingropat bannerul online la Digital Marketing Forum

AVERTISMENT. Textul ce urmează a fost prezentat ca un eseu în cadrul Digital Marketing Forum 2009. El ar putea fi considerat un pamflet, dar este mai de grabă o parabolă hiperbolică. Nu este o demonstrație ci o temă de reflexie pentru industria de comunicare online, și mai mult decât atât. Citiți-l ca atare.

BANNERUL ONLINE A MURIT

DECLARAȚIE
Da, ați auzit bine. Bannerul online a murit. Dacă sunteți advertiseri ar trebui să luați aminte. BANNERUL ONLINE ESTE MORT. Nu vă mai lăsați păcăliți de cei care vor să-vă propună să cumpărați bannere pe Internet. Pentru că aruncați din start banii pe fereastră Da, scopul lor este să vă vândă acele nenorocite de bannere. Pentru că din păcate asta au de vânzare în acest moment. Da, recunosc, am vândut și eu bannere, fie din postura de publisher, regie de media online sau agenție interactivă. Și dacă o recunosc acum în fața ta sper să-mi ierți parte din vină. Dar tu ca și advertiser îmi cereai acest lucru iar eu aveam bannere. Multe milioane de afișări scoase la vânzare. Vândute la mie sau la kilogram. Cu disconturi atractive, free-uri, oferte speciale și campanii de trial. Aveam și soluții alternative de care însă clienții nu vroiau să audă.

ARGUMENTUL APĂRĂRII
Aud în sală voci care îmi spun că bannerul nu este mort. Da, corect. Nu este mort încă, chiar de dimineată am intrat să citesc știrile pe un site și colcăiau bannerele acolo. Cam toate erau auto-promo dar punem acest lucru pe seama crizei psiho – financiare. Știți cine este deja în moarte clinică. Ad-ul de presă. Cei care mai citesc ziare și reviste pe hârtie știu despre ce vorbesc. Puteți face pronosticuri care va fi următoarea publicație închisă. Poate face un sondaj pe această temă Petrișor Obae în www.paginademedia.ro.

Dacă i-aș lăsa pe apărătorii bannerului iata ce argumente vă vor aduce. Bune de altfel.
Bannerul poate transmite un mesaj complex. OK. Pentru că are următoarele componente:
1. Text (hmmm, conține mesajul de bază)
3. Imagine (poze adică, susțin mesajul, o imagine face cât o mie de cuvinte)
4. Mișcare (de fapt imagini în mișcare, video adică)
5. Sunet (deja intram pe o pantă alunecoasă... numai de bine despre sunetele în bannere)

Vi se pare că este un mesaj foarte complex? Ce nu am menționat? Ce ar putea avea de fapt bannerul pentru că este o caracteristică a Internetului?

1. Personalizare. Comunicarea online este o funcție care ține seama și de factorul OM. Individ. Persoana pe care o tot contorizăm și de la care vrem să smulgem atenția. Unde este personalizarea, dialogul 1:1 în banner? Că este posibil? De acord. Se și întâmplă? Ah, nu?!

2. Interacțiune. Ei bine, de peste 10 ani fac pionierat în România pentru cauza publicității online. Am tot bătut moneda pe INTERACȚIUNE (interactivitate), dar uitându-mă pe bannerele campaniilor românești nu văd interacțiunea decât la nivelul de click aici. Și nici acest lucru nu apare prea des. Ce acțiune așteptați de la cititorul de bannere fraților?


ARGUMENTUL ACUZĂRII
Spuneam că ad-ul de presă a murit și el. Aici, cel puțin cei din mediul online îmi dau dreptate. Părerea și dorința generală este că ziarele și revistele sunt pe ducă. Recomandările sunt ca publicațiile să treacă pe online. Dar NU despre conținut vorbim noi ci despre marketing și publicitate. Despre ad-uri de presă. Adică despre acele pagini peste care trecem când citim o revistă, sau despre acele părți dintr-o pagină de ziar, cele acoperite cu culori care nu ne spun prea multe.

Ad-ul de presă nu a fost omorât nici de criza financiară și nici de Internet. El a fost omorât de televiziune. De spotul de 30 de secunde care a acaparat în România ultimilor ani peste 85% din bugetele de publicitate. Știu că deja se uită urât la mine stațiile TV. Dacă la începutul prezentării s-au uitat chiorâș regiile de media online, acum am niște dușmani mai mari. Dar stați. Nu dați încă cu pietre. Televizunea în sine nu este un lucru rău. Nici televizorul – sunt două chestiuni diferite. Chiar mie personal îmi place să ma uit la TV. Filme, ceva spectacole. Știri. Cred că și vouă. Deci, televiziunea este un lucru bun. Cum atunci Doamne iartă-mă, un lucru atât de bun poate face lucruri rele. Să omoare?

Veți spune că datorită cotei mari de market share pe care a avut-o TV-ul din bugetele de media, nelăsând printul să se dezvolte mai mult. Haide câți sunteți de această părere să ridice mâna Care este motivul pentru care voi vă uitați la televizor, urmărind emisiuni TV?

... dar jumătate din sală a menționat ca NU se uită la televizor...cealaltă jumătate a fost de acord că motivul este CONȚINUTUL...

Și câti dintre voi au ca scop, iar la extrem un unic scop: să vadă reclame? Niciunul. Știu ,vi se par amuzante reclamele, unele chiar interesante. Poate ați mers și la Noaptea Devoratorilor de Publicitate.

Ei bine, nu spoturile TV în sine au omorât printul. Și pentru a înțelege mai bine la ce mă refer am să vă spun un banc: Cică mama lui Bulă pleacă la alimentara și ca să stea Bulă liniștit acasă îi pune niște căști pe urechi și le conectează la pick-up. Deh, erau mai săraci și învechiți și nu aveau nici iPod nici iPhone. Când peste juma de oră se întoarce vede încă de la intrarea blocului mașini de salvare, pompieri poliție. Ajunge sus la etaj cu sufletul la gură când pompierii tocmai spărgeau ușa să intre. De după ușă se auzea Bulă care răgea ca din gaură de șarpe: Da vreau, da vreau, vreau, vreau! Maică-sa se repede la el și îi smulge căștile de pe cap. Ce credeți că se auzea din căsți? Copii, vreți să vă spun o poveste? Pâc. Copii vreți să vă spun o poveste? Pâc. Copii vreți să vă spun o poveste? Pâc. Copii vreți să vă spun o poveste? Pâc. Copii vreți să vă spun o poveste? Pâc. Copii vreți să vă spun o poveste?

EXPLICAȚIA
Cele 30 de secunde ale spotului TV sunt cauza. Povestea condensată pe care o urmăriți pasiv acolo. Într-un A4 încap aproximativ 2000 de semne (caractere, vreau să spun). Cu 2000 de caractere poți scrie o poezie. Poți compune o schiță. Poți spune liniștit o poveste sau chiar mai multe. Poți stimula gândirea. În 30 de secunde ce poți să faci? Dacă ai băut prea multe beri nici măcar nu termini ce ai început la toaletă. Poate doar dacă mai picuri și în pantaloni.

În 30 de secunde nu poți spune o poveste. Fimele bune au 120 de minute. Trilogia Stăpânul Inelelor cred că are vreo 10 ore. În cel mai fericit caz în 30 de secunde poți spune un banc bun. Dar nu o poveste. Ce să mai vorbim de dialog. De comunicare. Știu că vă gândiți că aveți convorbiri telefonice mai mici de 30 de secunde și totuși reușiți să vă înțelegi cu persoana respectivă. Chiar să faceți o vânzare. Să faceți o cerere în căsătorie sau să răspundeți la solicitările unui client. Dacă nu ați reușit, atunci urmează a doua discuție tot sub 30 de secunde. Poate a 3 și a 4. Aveți opțiuni. Spoturile pe TV sunt însă aceleași. Dacă pe telefon nu ai terminat ce ai avut de spus în primele 30 de secunde sunt convins că în următoarele veți spune altceva. Veți continua. Reformula, reintepreta.

Spotul TV NU poate spune o poveste. Ad-ul din presă ar fi putut însă, dar agențiile l-au omorât reinventându-l la nesfărșit sub pretexul că lumea nu mai citește. Ar fi citit dacă ar fi fost lucruri minunate acolo.


GREȘEALA DIN BANNER
În bannerul clasic și banal lumea vrea să înghesuie un spot de 30 de secunde și un ad de presă de dimensiune A4 (2000 de semne). Și totul pentru câteva secunde de atenție pe care le acordă un Internaut, care încă nu și-a dezvoltat foarte bine capacitatea de banner blindness. Rezultatul? O rată de click derizorie, un cost mult prea mare pentru fiecare individ adus pe site. Dacă acesta mai și pleacă după prima pagină, avem o frumoasă și mare apă a Sâmbetii unde plutesc bannerele alături de investiția în ele.

CE ESTE DE FĂCUT?
OK. Să presupun că v-am convins. Că dați din cap afirmativ și confirmați decesul bannerului. Ce ne rămîne de făcut? Dacă vreți să faceți o revoluție în online schimbați regulile. Săriți la nivelul următor. Dacă vreți cu adevărat inovație în online uitați că mai există bannere. Imaginați-vă o lume fără bannere și porniți în a comunica cu publicul vostru altfel. Îngropați cât mai adânc bannerele pentru că ele sunt moarte. Internetul nu este. E mai viu ca niciodată. De ce orice scremeală creativă în a utiliza Internetul pentru comunicarea de afaceri sfârșește prin a spune: Ah, și să avem și o campanie de bannere. După ce inițial a trebuit luată marea, foarte marea decizie: ne trebuie un site, să vedem câteva propuneri de layout. Dar asta cu siteurile este o altă poveste... de ce și cum arată și fac.

În locul bannerului nu trebuie să veniți cu proiecte așa zis speciale: să branduim homepage-ul unui site. Nu zău. Este tot display advertising fraților. Tot banner, vopsit altfel. Unde este inovația de care tot aud în jur? Un proiect special folosit de 5 ori într-o lună devine standard. Nu mai este nimic special în el.

TEME PENTRU VIITOR. Dar, ca la orice înmormântare, după ce l-am băgat pe mort în groapă urmează și pomana. Cum eu am fost rudă apropiată cu bannerul este de datoria mea să susțin pomana. Să vă ofer idei și sugestii de ce ați putea pune în locul bannerului. Pentru acest lucru vă recomand 2 cărți The Tipping Point și Buzz marketing. În aparență nu au nimic în comun. Dar ele vă pot asigura rampa de lansare pentru următoarea culme. Și btw, vă ofer din partea editurii Publica reducere de 10% la aceste cărți, până pe 8 martie (vedeți în subsolul paginii condițiile). Nu bullshit.

UN VIDEO NU ESTE UN VIRAL
The Tipping Point vă explică cum este cu epidemiile sociale, și puteți apoi pune cap la cap informația despre cum funcționează mecanismul de viral marketing online. Internetul PERMITE difuzarea mesajului foarte rapid. Cu acest lucru suntem cu toții lămuriți. Dar atenție Internetul nu ASIGURĂ că mesajul comercial a și fost recepționat. Nu mai vorbesc de trecerea la acțiune a consumatorului. Internetul este doar un suport, un canal de comunicare. Nu este suficient să puneți un filmuleț pe YouTube.com sau Trilulilu.ro și să spuneți că ați creat un viral. Nope. E o prostie să gândiți așa. Ceea ce ați creat este un simplu conținut. Virarul este un fenoment. O epidemie. Care vine ca efect a ceva (vedeți cele trei legi ale punctului critic). În cel mai bun caz filmulețul vostru ar putea fi un virus, dar virusul în sine nu este deajuns pentru a crea o epidemie. Poate doar să vă autoinfectați dacă vă jucați prea mult cu el.

Abordarea greșită pleacă de la setarea greșită a obiectivelor. Voi vreți ca oamenii să vă vadă spotul pe Youtube? Nope. Voi vreți ca aceștia să cumpere produsul vostru. Am vazut ce rău și nociv este spotul TV. Omoară orice poveste. Credeți că dacă îl faceși de 5 minute în loc de 30 de secunde și îl puneți pe Youtube.com în loc de o stație TV ați scăpat de costurile de expunere? Probabil. Dar în sine nu face nici cât o ceapă degerată dacă nu spune o poveste, care apoi să fie preluată de ceilalți, repovestită și să genereze un curent favorabil de opinie. Obiectivul vostru este ca publicul să cumpere produsul și atunci ar trebui să vă focusați asupra publicului. Ori pentru acest lucru este necesar să identificați key people: conectorii, experții și vânzătorii.

CONECTORII
Internetul face ca job-ul conectorilor să fie mult mai facil. Fiecare blogger, fiecare twitterist (btw, cum se numesc cei care folosesc Twitterul?), fiecare internaut poate fi un mic conector. O da, ar fi bine să-i găsiți pe cei care întrunesc și celelalte condiții: sunt fie buni vânzători, fie specialiști. Un vânzător poate prelua cu ușurință informația de la specialist și apoi, prin persuasiune, să-i convingă pe ceilalți de valabilitatea ei. Deci forța va sta în cei care vor duce vorba mai departe.

FACTORUL DE ADERENȚĂ ȘI CONTEXTUL
ReTweet-ul este modalitatea prin care virusul se poate propaga. Dar, RT-ul este doar un instrument. Nu reprezinta factorul de aderență. Sau virusul.

Pentru a găsi factorul de aderență potrivit ar trebui să cumpărați ceva prosoape și bilete de autobuz? De ce? Pentru a vă șterge de transpirație. E nevoie de ceva muncă. Și pentru a putea călători, să intrați în contact cu publicul vostru. Marketingul nu se face de la birou. Chiar online fiind. Acest lucru înseamnă:
1.Să vorbiți cu oamenii din companie. Veți afla lucruri interesante despre produsul vostru poate chiar de la femeia de servici. Să vorbiți cu oamenii implicați în distribuție.
2.Să vorbiți cu consumatorii. Să le da-ți produsul să-l testeze, să se joace cu el. Să-și imagineze ce ar mai putea fi adaugat și ce ar povesti despre el. Ei da, aici un instrument de web 2.0 cum este Twitter-ul vă poate ajuta. Nu să faceți reclamă, ci să vorbiți, să puneți întrebări și să răspundeți la altele.
3.Comparați apoi cele două studii. Cum este văzut produsul în interior și cum este văzut în exterior. Veți identifica astfel care este direcția conversației pe care puteți să o lansați.

BUZZMARKETING
După ce vă cunoașteți bine contextul, după ce ați identificat key people și metodele de a comunica cu aceștia luați în calcul cele 6 butoane ale rumorii explicate de Mark Hughes:
1.Tabuurile (sex, minciuni, umor de autobază)
2.Ceva neobișnuit
3.Ceva scandalos
4.Ceva ilar
5.Ceva remarcabil
6.Ceva secret, bine ascus

Dar toată povestea de scandal și rumoare trebuie să aibă legătură cu produsul dumneavoastră. Poate vă mai amintiți de la școala de marketing de beneficii și avantajul competitiv. Nu aveți unul? Este cazul să vă invențați avantajul competitiv. Și apoi să proniți conversația în jurul lui.

CONCLUZII cu care sper să rămâneți după ce ați parcurs acest text. Nu reprezintă un how-to ci doar vă sugerează câteva teme de gândire:

1. Bannerul online a murit. Sau e pe cale de ducă, așa cum îl știați voi. Eventual ar trebui revinventat.

2. Dacă vreți însă a revoluționa comunicarea online este cazul să o faceți uitând de bannere. Nu mai încercați să-l resuscitați. O să încerce alții. Fiți vizionari.

3. Unul din cei 4P ai marketingului era promovarea. Până acum vreo 15 ani când s-au convertit P-urile la C-uri (consumator, cost, comoditate, comunicare). Iar comunicarea cu succes se face când ai o poveste de spus. Pe marginea ei se poate construi un dialog. Iar simplul banner nu are ce poveste să spună. Dați drumul la conversație online. Spotul TV și bannerul reprezintă doar un monolog.

4. Dacă vreți obțineți rezultate fără costuri sau cu bugetul redus, de criză, trebui să încercați o combinație de viral marketing, cu factorul de aderantă gândit ca buzz marketing și cu uneletele puse la dispoziție de web 2.0

ÎN LOC DE FINAL
Și o ultimă chestiune la care să reflectați. Suntem de acord că în această perioadă advertiserii taie din bugetele de publicitate. Vânzările vor scădea, firesc. Datorită reducerii consumului și a atitudinii rezervate și prudențiale. Dar la final de an, trâgând linie s-ar putea ca anumite companii să constate că cu bani mai puțini au avut un ROI mai mare. Și că se poate și fără publicitate... așa cum o știai până acum.

P.S.
DESPRE OFERTĂ. Prietenii și cititorii acestui blog beneficiază de 10% reducere la orice carte de la editura Publica. Reducerea este disponibilă numai pentru comenzile online și nu se cumulează cu alte oferte sau promoții oferite de editura Publica. Oferta este valabilă până pe data de 8 martie 2009, inclusiv. Trebuie să menționați în formularul de comandă online, în câmpul nume textul (Ciprian Stăvar), după ce anterior ați precizat numele dumneavoastră. Spor la citit.

luni, februarie 23, 2009

Bannerul online a murit

Da, ai auzit bine, bannerul online a murit. Și ca să-i facem pomenire, te invit la Digital Marketing Forum pe 25-26 februarie (Howard Johnson, București) unde vom vedea cine și de ce a omorât bannerul.

Digital Marketing ForumÎn programul organizatorilor apare tema foarte seacă: Internetul ar putea părea soluția pentru bugetele de marketing reduse în perioada recesiunii. Soluția nu este mediul în sine. Personalizarea mesajului și interactivitatea sunt cele 2 ingrediente unice ale online-ului ce ar trebui utilizate.

Motivul este simplu. Era imposibil să punem ca temă: Bannerul online a murit. Bun venit la înmormântare. Chiar dacă în expunere voi menționa: "dacă sunteți avertiseri în sală ar trebui să luați aminte... bannerul este mort! Nu vă mai lăsați păcăliți de cei care vor să-vă propună să cumpărați bannere pe Internet. Pentru că aruncați din start banii pe fereastră. Da, scopul lor este să-vă vândă acele nenorocite de bannere. Pentru că asta au de vânzare în acest moment. Nu aplecați urechea la argumentele, dar luați aminte la ce spun acum. Pentru că eu sunt de partea voastră. Da, recunosc, am vândut și eu bannere, fie din postura de publisher, regie de media online sau agenție interactivă. Și dacă o recunosc acum în fața voastră sper să-mi iertați parte din vină. Dar tu ca și advertiser îmi cereai acest lucru iar eu aveam bannere. Multe milioane de afișări scoase la vânzare. Vândute la mie sau la kilogram. Cu disconturi atractive, free-uri, oferte speciale și campanii de trial. Aveam și soluții alternative de care însă clienții nu vroiau să audă [...].

Pentru a vedea ce punem în loc și ce primești la pomana bannerului vino oe 25-26 februarie la Digital Marketing Forum.

P.S. pentru o ofertă specială, culeasă de pe twitter, trimite e-mail la office la evensys .ro cu codul twitter_dmf și obține o reducere de 55 de euro pentru ziua de 25 februarie.