Se afișează postările cu eticheta publicitate online. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta publicitate online. Afișați toate postările

luni, noiembrie 08, 2010

Noile reguli de marketing si PR

Sunt invidios pe David Meerman Scott*. Pentru că mi-aș fi dorit ca această carte să o fi scris eu. Pentru că, dincolo de orice argument privind bannerul online care a murit, David vine nu cu una, nu cu zece, ci cu câteva sute de pagini de soluții și sfaturi practice pentru o comunicare eficientă în momentul în care ne hotărâm în cele din urmă să îngropăm bannerul. S-au făcut în România studii care demonstrează că bannerul online influenţează consumatorul chiar şi în lipsa click-ului. Nu pot şi nici nu vreau să mă opun sau să contrazic aceste studii. Citiţi cu atenție fiecare pagină a cărții lui David Meerman Scott și nu veţi mai avea nevoie de studii pentru a ști ce trebuie să faceți.

Bannerul online a murit este o metaforă. Pentru că nu poți inova, nu poți avansa, nu poți trece la next level dacă nu te desprinzi de realitatea actuală. Automobilul nu s-a dezvoltat dându-le vitamine sau suplimente alimentare cailor. Ei au fost omorâţi în mod virtual. Doamne fereşte de alte interpretări. Doar că acum caii sunt animale de companie, prieteni, animale de studiu sau trăiesc liberi în ţările care-şi permit să le ofere un habitaclu. Caii nu mai sunt animale de povară. Caii nu mai transportă depeşe, mesaje sau bagaje pentru doamne şi domniţe, domni cu monoclu. Bannerul poate fi reinventat, resuscitat, reînviat. Dar va rămâne un zombi. Relația dintre furnizor și client poate, în schimb, să fie mult mai vie, mult mai umană, mai apropiată și mai productivă. Și eficientă. Și profitabilă de ambele parți. Un win-win sau altfel nu facem deal-ul.

În ultimii 12 ani am fost un evanghelist al publicității online în România. Cred cu putere în continuare că internetul este foarte important în comunicarea de brand, foarte important în activităţile de marketing. Începând de la cercetare, studierea pieţei, ascultarea consumatorului şi, nu în ultimul rând, dialogul cu acesta. Orice studiu va arăta că oamenii, eu, tu, utilizează internetul pentru a se informa, pentru a putea lua o decizie în vederea unei achiziţii. Fie că este vorba despre o casă nouă sau un medicament, fie că este vorba despre lista de ingrediente necesare pentru o rețetă culinară sau despre o maşină de tuns iarba. În afara divertismentului şi a pierderii timpului, aşa zisul frecat de mentă online, internetul deschide porţile unei lumi fabuloase de informații. Doar că acea informaţie pe care indivizii ca mine şi ca tine o caută nu se găsește într-un banner. Sau într-un clip publicitar, care, chiar dacă este într-atât de bine făcut încât să devină film documentar, tot are limitări: prezintă o singură opinie, cea a vânzătorului.

Bannerul online şi orice formă de advertising care întrerupe reprezintă doar vocea vânzătorului, reprezintă vechea orânduire în care corporaţiile şi mass-media deţineau puterea deoarece controlau informaţia şi fluxul acesteia. Vestea proastă pentru aceste corporaţii este că acea eră a apus. Este adevărat că anumite corporaţii şi trusturi media au apus înainte de a scrie eu această prefaţă, dar acest lucru nu le face decesul mai puţin dureros. Pentru că realitatea noii ere este cea a democratizării informaţiei, aşa cum o declară chiar Google în declaraţia sa de misiune: Google’s mission is to organize the world’s information and make it universally accessible and useful.

Cine controlează informaţia deţine puterea – sună cunoscut? Cine deţine puterea, controlează informația? Întrebarea nu este nici măcar retorică. Informaţia nu (prea) mai poate fi controlată. Ea este difuzată, redifuzată, adăugită, copiată, reambalată, link-uită, like-uită, share-uită, tweet-uită. Este adevărat că uneori se poate ajunge la un telefon fără fir — vă amintiţi, sper, jocul din copilărie —, dar aceste încercări de denaturare sau deformare intenţionată au fost deconspirate. Minciuna are picioare scurte. Culmea este că în multe dintre cazurile de ştiri false cei păcaliți au fost chiar cei din mass-media, care au preluat fără să verifice prea mult şi au transmis pe posturile TV păcălelile. Ce s-a demonstrat? Exact ceea ce vizau acele ştiri false: puterea de influenţare pe care o au mijloacele de comunicare sociale şi Internetul faţă de canalele oficiale de știri.

Noua eră a comunicării de marketing aparţine dialogului. Greşeala a fost a considera mult timp comunicarea doar un monolog. O activitate unilaterală. Advertising. Întrerupere. Spam. Ei bine, noua eră, noile reguli sunt acum şi în România şi trebuie respectate. Iar noua eră are şi un nume. Într-un cuvânt: social media. Mă rog, de fapt sunt două. Sau unul: conversaţie.

Dar, atenţie, Noile reguli de marketing şi PR nu înseamnă doar conturi de Facebook sau Twitter făcute pentru a discuta cu necunoscuți sau pentru a face şi mai mult zgomot (spam ?!) în rețelele de socializare. Noile reguli spun că marketingul şi comunicarea trebuie să pornească de la consumator. Și nu o spune doar Meerman Scott. O recunoaște până și Philip Kottler, o pomenește Jay Conrad Levinson. Vorbește despre acest aspect Chris Daffy și o întărește Sergio Zyman, ex-președinte de marketing la Coca-Cola. Literatura de specialitate este plină de argumente și demonstraţii.

În cartea sa, David Meerman Scott oferă instrucţiuni clare în privința utilizării instrumentelor web 2.0 Pentru că el a testat şi verificat aceste instrumente pe pielea lui, pe pielea miilor de contributori care i-au citit blogul şi au colaborat la prima ediţie a acestei cărţi. Noile reguli de marketing şi PR vorbesc despre o lume deschisă, despre o lume în care produsul nu mai este apanajul departamentului de cercetare-proiectare, iar comunicarea nu mai poate să rămână doar în sarcina celui de la PR. Sau pe mâna colaboratorului de la agenţia de publicitate online care administrează contul de Facebook.




Dacă ar fi să îl spună brutal, mesajul lui David ar suna așa: spălați-vă bine în urechi, desfundați-le, dărâmați zidul dintre voi și consumatori și ascultați. După ce ați înțeles bine, dar foarte bine ce nevoi și așteptări au consumatorii, atunci puteți deschide gura. Blogul sau contul de Twitter. Abia atunci aveți voie să vorbiți sau scrieți. Atenție însă ce, cum și când o faceți.

Fiind o carte despre marketing și PR probabil că ești tentat să o eviți, dacă ai doar o mică afacere, considerând că nu ai buget pentru așa ceva. Or, tocmai că nu despre bugete este vorba în carte. Ci despre cum acestea pot fi tăiate. Cum poți intra în legătură cu consumatorii fără a apela la buget, doar alocând, așa cum spune Jay Levinson: timp, energie, imaginație și informație.

Lansez câteva pronosticuri în ceea ce privește acțiunea pe care o vei întreprinde după citirea cărții:
(a) dacă ești client de publicitate online, probabil că îți vei concedia agenția;
(b) dacă ești agenție de publicitate online, probabil că îl vei concedia pe fata de PR ce administrează
contul de Facebook și îi vei chema la ședință pe furnizorii de media online;
(c) dacă ești furnizor de media online te vei întreba ce vei vinde de mâine încolo, eventual vei încerca să vinzi site-ul cu totul cât îl mai cumpără cineva (s-ar putea să-l închizi sau să-l donezi pe 1 leu);
(d) dacă ești fata de PR de care pomeneam la punctul (b) e bine, doar că n-ar strica să iei o foaie de
hârtie și un creion și să treci pe curat ceea ce spuneau în social media consumatorii despre brandul pe care îl administrai pe Facebook. Cu datele astfel obținute fă mătăluță o prezentare *.ppt și angajează-te la compania de la punctul (a). Tocmai și-a concediat agenția și are nevoie de cineva cu experiență de frecat menta online și care are răbdare să asculte înainte de a deschide gura.

*Notă: textul de mai sus este o adaptare după postfața care însoțește cartea lui David Meerman Scott apărută acum câteva zile la editura Publica. Poți răsfoi cartea online la adresa: http://www.publica.ro//david-meerman-scott-noile-reguli-de-marketing-si-pr.html

luni, august 30, 2010

Da, da, bannerul online a murit, fraților

Povestea morții bannerului online e mai complicată decât Miorița. După ce l-am îngropat adânc și bine, el tot revine în viața mea. Pe la câte o conferință, pe vre-un site, iar mai nou într-un studiu.

IAB România și eResearch Corp au pus-o de oaie. Adică de un studiu. Nu am acces la studiu pus la dispoziție gratuit către membrii IAB (deh, dacă n'am pus osu' când a trebuit). Dar am în schimb acces la comunicatul de presă al IAB. Iată ce scrie IAB România: Intrebati daca dau click pe reclama pe care si-au amintit-o cel mai bine, 31% au raspuns "Da, pentru a urma link-ul", in timp ce un procent apropiat, 26%, au raspuns "Da, pentru a inchide reclama". In acelasi timp, reclamele catalogate ca "sacaitoare" au obtinut cele mai mici punctaje la fiecare din efectele publicitatii online analizate in studiu.

Adică 26% dintre respondenți dau click pe reclamă pentru a o închide. Acest lucru ajunge, din păcate, în rapoartele de analiză post campanie cam așa:
- reclama online (bannerele) funcționează pentru că au fost văzute și s-a dat click pe ele...
- avem un plus de 26% pentru cei care au dat click, crescând CTR, adică și creația a fost foarte mișto, bravo echipei de creație...
- putem crește CPM la următoarea campanie, doar funcționează...
- renunțăm la Google și la cei care care fură media cu clickul (vedeți articolul din AdPlayers: Cine a furat cu publicitatea la click? 37% gratuit.)...

Unde o dă de gard IAB România? De la titlu până la primele cifre citate de ei în comunicat!

Ei vorbesc în titlul de: The Voice of the Internet User: 37% din utilizatorii de internet sunt influentati de publicitatea online fara sa dea click. Adică influență (vezi dex online: http://dexonline.ro/definitie/influență) ceea ce este diferit de ceea ce spune studiul (citat de IAB) și anume: Utilizatorii de internet sondati sunt influentati de publicitatea online si in alte moduri decat pentru a da click: in urma vizionarii unei reclame online, 37% din ei se informeaza in vederea cumpararii."

Sublinierea de mai sus le aparține, dar aș fi pus-o și eu. Pentru că studiul vorbește de 37% din ei (aici oricum nu îmi este clar din cine, care ei? 37% din cei care nu dau click? sau 37% din eșantion / respondenți?) se informează. Culmea este că uneori, în urma informării, ajungi SĂ NU CUMPERI. Ori scopul publicității este unul singur: să vândă.

Ce mă bucură este că tocmai compania de cercetare atrage atenția asupra mirajului și a modului greșit în care se poate (de fapt se realizează, vezi imagininea de mai jos) utiliza Internetul (citat tot din comunicatul de presă IAB România): “Internetul este de departe mediul de comunicare cel mai legat de decizia de cumparare si de cautarea de informatii in vederea cumpararii. Modul in care insa companiile pun la dispozitie informatii despre produsele lor determina reactii diferite. Studiul demonstreaza ca actiunile excesive si intruzive sunt cele mai lipsite de eficienta si cele mai deranjante pentru consumatori” a spus Sorel Radu, Managing Partner eResearch Corp.

(Acesta este un exemplu de cum funcționează publicitatea online pentru cei 37% influențați sau pentru cei 26% care vor să închidă reclama?! Sau poate cei care vroiau să citească despre Toyota, articolul ce nu se mai vede de bannerele competiției Opel în bătălie cu Ford. Imaginea nu este trucată!)

Acum frați români și iubitori de adevăr:
  • internetul este mediu de comunicare și informare în vederea unei achiziții. Da, de 1000 de ori da. Doar că eu NU MĂ INFORMEZ DIN BANNERE ! Și sper că tot românu știe să citească un blog, Wikipedia sau termeni și condiții de pe un site.
  • a informa nu este tot una cu a influența
  • dacă eu dau click pe un banner să-l închid nu o fac pentru că îmi place acel banner. Dimpotrivă.
Consider că rezultatele studiului sunt prezentate în mod eronat și tendențios de către IAB România, motiv pentru care le solicit pe această cale o poziție oficială față de cele expuse mai sus. De asemenea, voi lua legătura cu reprezentanții eResearch Corp. pentru clarificări.

Dacă ești planner de media online sau client de publicitate online în România îți sugerez să soliciți la rândul tău clarificări.

Aștept poziția oficială a celor două instituții.

Mulțumesc,

Ciprian Stăvar


Referințe în ordine invers cronologică. Merită măcar frunzărite. Nu am reclamă pe site, așadar nu faci afișări să mă îmbogățesc eu, peste măsură:

http://despremere.blogspot.com/2009/06/bannerul-online-este-un-vampir.html

marți, mai 05, 2009

Internetul - intre eficienta si deficienta

După întâlnirea Web Club din 29 aprilie s-au închis spiritele între susținătorii extremiști și cei moderați ai "online"-ului în punct ro. Pe de o parte se discută despre "eficiența" mediului online, pe de alta despre susținerea acestuia în lupta cu... aici nu prea înțeleg unde este dușmanul.

1. EFICIENȚA ÎN ONLINE. Nu putem vorbi despre Internet ca un mediu eficient pentru publicitate, din păcate! Pentru că eficiența este despre rezultatele unei acțiuni, ori Internetul este doar un mediu, canal sau unealtă. Este un ciocan eficient pentru a bătutul de cuie?! Nu prea. Pentru că ciocanul, de felul lui, stă singur sau cu cleștele în lada de cuie. Nu lovește de la sine putere. Mai este nevoie de o mână sigură și puternică pentru a crea cadrul de eficiență. Dar chiar și mâna respectivă poate să lovească peste deștele (sic) care țin cuiul. Mai este nevoie deci de precizie care este dată probabil de atenție, experiență etc.

Putem compara în eficiență două vehicule media? Print vs. Internet? Nu prea. Pe de o parte eficiența, cum este definită și la dicționar, ține de rezultatele scontate, dorite pozitive. Ori pentru acestea este nevoie de acțiuni de genul planificare, creație, inovație, cumpărare de spațiu media, optimizare și altele. Poți avea acțiuni și campanii publicitare eficiente și pe print și pe online, la fel de bine cum poți avea rezultate dezastruoase pe ambele medii.

2. DEFICIENȚA. Putem, din păcate, să vorbim cu certitudine despre deficiența mediului online românesc. Pentru că aici intră și atitudinea și acțiunile oamenilor care oferă servicii către companii doritoare de comunicare și publicitate interactivă. Vorbeam într-un articol anterior despre problemele pieței de online din .ro Toate cele zece puncte menționate acolo contribuie la deficiență.

Concluzia este că nu poți nici argumenta și nici reproșa unui advertiser că nu utilizează Internetul (oricum , decizia și bugetul îi aparțin)... cu atât mai puțin cu cât nu ai o propunere concretă, măsurabilă, argumentată și cu asigurarea că rezultatele nu vor fi doar pe hârtie și la nivel de discurs.

miercuri, aprilie 01, 2009

2009 - anul Internetului in Romania, gluma sau pacaleala

2009 va fi anul Internetului în România ?! Da, cred că este o glumă. Dar nu de 1 Aprilie. Este gluma anului. Iată și de ce:

1. Prognozatele creșteri ale pieței de media și publicitate online nu se vor întâmpla. De fapt discuția se va învârti în jurul debate-ului de pe TechCrunch Why Advertising Is Failing On The Internet vs. The Future Of Online Advertising. Moare sau nu advertisingul online? Eu cred că moare, iar anul acesta va fi primul cu scadere dramatică.

2. De fapt piața nu are cum să crească în lipsa unui cadru. Lansasem dezbaterea privind "cadrul" la Web Clubul din luna martie. Bineînțeles că nu în plen. Acolo se discutau despre visele de cum poți face din rahat bici și bani rapizi pentru un Audi Q7. Ori dacă acesta este cadrul, îmbogățire rapidă din nimic, nu văd cum oamenii serioși pot privi cu seriozitate industria de online din România. Să o susțină, să-i dea gir și să investească. Ah, era o inițiativă acum vreo 2-3 ani, ceva cu iab-romania.

3. Unelte. Culmea este că Internetul este pe de o parte plin de diverse unelte, iar pe de altă parte foarte măsurabil. Sau cel puțin așa îi tot auzim pe domnii de la agențiile interactive cum se laudă pe la conferințe. De fapt culmea este că se măsoară ceea ce nu merită măsurat și se interpretează în indicatori și aspecte nemăsurabile.

4. Best practice. Corect, nimeni nu s-a născut învățat. Dar de unde să învățăm? Și mai ales de unde (de la ce nivel) să începem să învățăm?

5. Studii de caz. Ordinea ar fi trebuie să fie inversă. Întâi studii de caz, care să poată alcătui / genera apoi best practice. Sunt? Probabil campanii cu succes, măsurat și evaluat, au fost. Acum, fie cei care le-au dezvoltat țin secretul doar pentru ei, fie sunt trecute cu vederea de industria de online, vocală de altfel.

6. Oameni. Olimpiadele Comunicării reprezintă un test. Dar nu o garanție. Ar putea fi o problemă de orgoliu: ai blog, te dai pe Twitter, ai schimbat 2 job-uri, înseamnă că te pricepi la marketing online. Dacă mai ai și blogroll-ul corect ești bun de PR-ist sau social media expert.

7. Educație. Problema cu oamenii vine din lipsa de educare. Pentru că nici o facultate sau universitate din România nu poate produce profesioniști în domeniul marketingului și comunicării online. Din lipsă de cadru. Și de cadre.

8. Proiecte. Fără cap și fără coadă, clone. Just another site of... auto, femei, jobs, rețea socială and so on. Nu generalizez, sunt 2, 3, 4, 10 proiecte online foarte interesante. Utile, firești. Poate chiar prea firești și prea limitate la ce era și acum 2,3, sau 5 ani.

9. Colaborare. Pentru că și proiectele au ciclul lor. Sau clica lor. De fapt, bruscând DEX-ul, proiectele ar trebui să adune tovarăși în vederea unui scop bun. Doar rezultatul este deplorabil (nu reprobabil). Pentru că web 2.0 vorbește despre share, ca și atitudine, dar rar am întâlnit-o pe .ro - ok, sunt excepții, proiecte comune, dar iarăși, excepții.

10. Echipe lărgite. Firesc, fără colaborare este dificil a strânge o echipă de 50-60-600 de oameni care să lucreze pe un proiect major. Acum, suta de angajati de la MPI îmi va spune că ei sunt o echipă mare, sau sutele de angajați din grupul Netbridge-Active-& Co. Bun, și care e proiectul acela major?

Recitind cele de mai sus mă întreb dacă este o glumă de 1 Aprilie sau realitatea crudă și amară a anului 2009. Vom vedea, undeva prin decembrie...

joi, februarie 26, 2009

Cum am ingropat bannerul online la Digital Marketing Forum

AVERTISMENT. Textul ce urmează a fost prezentat ca un eseu în cadrul Digital Marketing Forum 2009. El ar putea fi considerat un pamflet, dar este mai de grabă o parabolă hiperbolică. Nu este o demonstrație ci o temă de reflexie pentru industria de comunicare online, și mai mult decât atât. Citiți-l ca atare.

BANNERUL ONLINE A MURIT

DECLARAȚIE
Da, ați auzit bine. Bannerul online a murit. Dacă sunteți advertiseri ar trebui să luați aminte. BANNERUL ONLINE ESTE MORT. Nu vă mai lăsați păcăliți de cei care vor să-vă propună să cumpărați bannere pe Internet. Pentru că aruncați din start banii pe fereastră Da, scopul lor este să vă vândă acele nenorocite de bannere. Pentru că din păcate asta au de vânzare în acest moment. Da, recunosc, am vândut și eu bannere, fie din postura de publisher, regie de media online sau agenție interactivă. Și dacă o recunosc acum în fața ta sper să-mi ierți parte din vină. Dar tu ca și advertiser îmi cereai acest lucru iar eu aveam bannere. Multe milioane de afișări scoase la vânzare. Vândute la mie sau la kilogram. Cu disconturi atractive, free-uri, oferte speciale și campanii de trial. Aveam și soluții alternative de care însă clienții nu vroiau să audă.

ARGUMENTUL APĂRĂRII
Aud în sală voci care îmi spun că bannerul nu este mort. Da, corect. Nu este mort încă, chiar de dimineată am intrat să citesc știrile pe un site și colcăiau bannerele acolo. Cam toate erau auto-promo dar punem acest lucru pe seama crizei psiho – financiare. Știți cine este deja în moarte clinică. Ad-ul de presă. Cei care mai citesc ziare și reviste pe hârtie știu despre ce vorbesc. Puteți face pronosticuri care va fi următoarea publicație închisă. Poate face un sondaj pe această temă Petrișor Obae în www.paginademedia.ro.

Dacă i-aș lăsa pe apărătorii bannerului iata ce argumente vă vor aduce. Bune de altfel.
Bannerul poate transmite un mesaj complex. OK. Pentru că are următoarele componente:
1. Text (hmmm, conține mesajul de bază)
3. Imagine (poze adică, susțin mesajul, o imagine face cât o mie de cuvinte)
4. Mișcare (de fapt imagini în mișcare, video adică)
5. Sunet (deja intram pe o pantă alunecoasă... numai de bine despre sunetele în bannere)

Vi se pare că este un mesaj foarte complex? Ce nu am menționat? Ce ar putea avea de fapt bannerul pentru că este o caracteristică a Internetului?

1. Personalizare. Comunicarea online este o funcție care ține seama și de factorul OM. Individ. Persoana pe care o tot contorizăm și de la care vrem să smulgem atenția. Unde este personalizarea, dialogul 1:1 în banner? Că este posibil? De acord. Se și întâmplă? Ah, nu?!

2. Interacțiune. Ei bine, de peste 10 ani fac pionierat în România pentru cauza publicității online. Am tot bătut moneda pe INTERACȚIUNE (interactivitate), dar uitându-mă pe bannerele campaniilor românești nu văd interacțiunea decât la nivelul de click aici. Și nici acest lucru nu apare prea des. Ce acțiune așteptați de la cititorul de bannere fraților?


ARGUMENTUL ACUZĂRII
Spuneam că ad-ul de presă a murit și el. Aici, cel puțin cei din mediul online îmi dau dreptate. Părerea și dorința generală este că ziarele și revistele sunt pe ducă. Recomandările sunt ca publicațiile să treacă pe online. Dar NU despre conținut vorbim noi ci despre marketing și publicitate. Despre ad-uri de presă. Adică despre acele pagini peste care trecem când citim o revistă, sau despre acele părți dintr-o pagină de ziar, cele acoperite cu culori care nu ne spun prea multe.

Ad-ul de presă nu a fost omorât nici de criza financiară și nici de Internet. El a fost omorât de televiziune. De spotul de 30 de secunde care a acaparat în România ultimilor ani peste 85% din bugetele de publicitate. Știu că deja se uită urât la mine stațiile TV. Dacă la începutul prezentării s-au uitat chiorâș regiile de media online, acum am niște dușmani mai mari. Dar stați. Nu dați încă cu pietre. Televizunea în sine nu este un lucru rău. Nici televizorul – sunt două chestiuni diferite. Chiar mie personal îmi place să ma uit la TV. Filme, ceva spectacole. Știri. Cred că și vouă. Deci, televiziunea este un lucru bun. Cum atunci Doamne iartă-mă, un lucru atât de bun poate face lucruri rele. Să omoare?

Veți spune că datorită cotei mari de market share pe care a avut-o TV-ul din bugetele de media, nelăsând printul să se dezvolte mai mult. Haide câți sunteți de această părere să ridice mâna Care este motivul pentru care voi vă uitați la televizor, urmărind emisiuni TV?

... dar jumătate din sală a menționat ca NU se uită la televizor...cealaltă jumătate a fost de acord că motivul este CONȚINUTUL...

Și câti dintre voi au ca scop, iar la extrem un unic scop: să vadă reclame? Niciunul. Știu ,vi se par amuzante reclamele, unele chiar interesante. Poate ați mers și la Noaptea Devoratorilor de Publicitate.

Ei bine, nu spoturile TV în sine au omorât printul. Și pentru a înțelege mai bine la ce mă refer am să vă spun un banc: Cică mama lui Bulă pleacă la alimentara și ca să stea Bulă liniștit acasă îi pune niște căști pe urechi și le conectează la pick-up. Deh, erau mai săraci și învechiți și nu aveau nici iPod nici iPhone. Când peste juma de oră se întoarce vede încă de la intrarea blocului mașini de salvare, pompieri poliție. Ajunge sus la etaj cu sufletul la gură când pompierii tocmai spărgeau ușa să intre. De după ușă se auzea Bulă care răgea ca din gaură de șarpe: Da vreau, da vreau, vreau, vreau! Maică-sa se repede la el și îi smulge căștile de pe cap. Ce credeți că se auzea din căsți? Copii, vreți să vă spun o poveste? Pâc. Copii vreți să vă spun o poveste? Pâc. Copii vreți să vă spun o poveste? Pâc. Copii vreți să vă spun o poveste? Pâc. Copii vreți să vă spun o poveste? Pâc. Copii vreți să vă spun o poveste?

EXPLICAȚIA
Cele 30 de secunde ale spotului TV sunt cauza. Povestea condensată pe care o urmăriți pasiv acolo. Într-un A4 încap aproximativ 2000 de semne (caractere, vreau să spun). Cu 2000 de caractere poți scrie o poezie. Poți compune o schiță. Poți spune liniștit o poveste sau chiar mai multe. Poți stimula gândirea. În 30 de secunde ce poți să faci? Dacă ai băut prea multe beri nici măcar nu termini ce ai început la toaletă. Poate doar dacă mai picuri și în pantaloni.

În 30 de secunde nu poți spune o poveste. Fimele bune au 120 de minute. Trilogia Stăpânul Inelelor cred că are vreo 10 ore. În cel mai fericit caz în 30 de secunde poți spune un banc bun. Dar nu o poveste. Ce să mai vorbim de dialog. De comunicare. Știu că vă gândiți că aveți convorbiri telefonice mai mici de 30 de secunde și totuși reușiți să vă înțelegi cu persoana respectivă. Chiar să faceți o vânzare. Să faceți o cerere în căsătorie sau să răspundeți la solicitările unui client. Dacă nu ați reușit, atunci urmează a doua discuție tot sub 30 de secunde. Poate a 3 și a 4. Aveți opțiuni. Spoturile pe TV sunt însă aceleași. Dacă pe telefon nu ai terminat ce ai avut de spus în primele 30 de secunde sunt convins că în următoarele veți spune altceva. Veți continua. Reformula, reintepreta.

Spotul TV NU poate spune o poveste. Ad-ul din presă ar fi putut însă, dar agențiile l-au omorât reinventându-l la nesfărșit sub pretexul că lumea nu mai citește. Ar fi citit dacă ar fi fost lucruri minunate acolo.


GREȘEALA DIN BANNER
În bannerul clasic și banal lumea vrea să înghesuie un spot de 30 de secunde și un ad de presă de dimensiune A4 (2000 de semne). Și totul pentru câteva secunde de atenție pe care le acordă un Internaut, care încă nu și-a dezvoltat foarte bine capacitatea de banner blindness. Rezultatul? O rată de click derizorie, un cost mult prea mare pentru fiecare individ adus pe site. Dacă acesta mai și pleacă după prima pagină, avem o frumoasă și mare apă a Sâmbetii unde plutesc bannerele alături de investiția în ele.

CE ESTE DE FĂCUT?
OK. Să presupun că v-am convins. Că dați din cap afirmativ și confirmați decesul bannerului. Ce ne rămîne de făcut? Dacă vreți să faceți o revoluție în online schimbați regulile. Săriți la nivelul următor. Dacă vreți cu adevărat inovație în online uitați că mai există bannere. Imaginați-vă o lume fără bannere și porniți în a comunica cu publicul vostru altfel. Îngropați cât mai adânc bannerele pentru că ele sunt moarte. Internetul nu este. E mai viu ca niciodată. De ce orice scremeală creativă în a utiliza Internetul pentru comunicarea de afaceri sfârșește prin a spune: Ah, și să avem și o campanie de bannere. După ce inițial a trebuit luată marea, foarte marea decizie: ne trebuie un site, să vedem câteva propuneri de layout. Dar asta cu siteurile este o altă poveste... de ce și cum arată și fac.

În locul bannerului nu trebuie să veniți cu proiecte așa zis speciale: să branduim homepage-ul unui site. Nu zău. Este tot display advertising fraților. Tot banner, vopsit altfel. Unde este inovația de care tot aud în jur? Un proiect special folosit de 5 ori într-o lună devine standard. Nu mai este nimic special în el.

TEME PENTRU VIITOR. Dar, ca la orice înmormântare, după ce l-am băgat pe mort în groapă urmează și pomana. Cum eu am fost rudă apropiată cu bannerul este de datoria mea să susțin pomana. Să vă ofer idei și sugestii de ce ați putea pune în locul bannerului. Pentru acest lucru vă recomand 2 cărți The Tipping Point și Buzz marketing. În aparență nu au nimic în comun. Dar ele vă pot asigura rampa de lansare pentru următoarea culme. Și btw, vă ofer din partea editurii Publica reducere de 10% la aceste cărți, până pe 8 martie (vedeți în subsolul paginii condițiile). Nu bullshit.

UN VIDEO NU ESTE UN VIRAL
The Tipping Point vă explică cum este cu epidemiile sociale, și puteți apoi pune cap la cap informația despre cum funcționează mecanismul de viral marketing online. Internetul PERMITE difuzarea mesajului foarte rapid. Cu acest lucru suntem cu toții lămuriți. Dar atenție Internetul nu ASIGURĂ că mesajul comercial a și fost recepționat. Nu mai vorbesc de trecerea la acțiune a consumatorului. Internetul este doar un suport, un canal de comunicare. Nu este suficient să puneți un filmuleț pe YouTube.com sau Trilulilu.ro și să spuneți că ați creat un viral. Nope. E o prostie să gândiți așa. Ceea ce ați creat este un simplu conținut. Virarul este un fenoment. O epidemie. Care vine ca efect a ceva (vedeți cele trei legi ale punctului critic). În cel mai bun caz filmulețul vostru ar putea fi un virus, dar virusul în sine nu este deajuns pentru a crea o epidemie. Poate doar să vă autoinfectați dacă vă jucați prea mult cu el.

Abordarea greșită pleacă de la setarea greșită a obiectivelor. Voi vreți ca oamenii să vă vadă spotul pe Youtube? Nope. Voi vreți ca aceștia să cumpere produsul vostru. Am vazut ce rău și nociv este spotul TV. Omoară orice poveste. Credeți că dacă îl faceși de 5 minute în loc de 30 de secunde și îl puneți pe Youtube.com în loc de o stație TV ați scăpat de costurile de expunere? Probabil. Dar în sine nu face nici cât o ceapă degerată dacă nu spune o poveste, care apoi să fie preluată de ceilalți, repovestită și să genereze un curent favorabil de opinie. Obiectivul vostru este ca publicul să cumpere produsul și atunci ar trebui să vă focusați asupra publicului. Ori pentru acest lucru este necesar să identificați key people: conectorii, experții și vânzătorii.

CONECTORII
Internetul face ca job-ul conectorilor să fie mult mai facil. Fiecare blogger, fiecare twitterist (btw, cum se numesc cei care folosesc Twitterul?), fiecare internaut poate fi un mic conector. O da, ar fi bine să-i găsiți pe cei care întrunesc și celelalte condiții: sunt fie buni vânzători, fie specialiști. Un vânzător poate prelua cu ușurință informația de la specialist și apoi, prin persuasiune, să-i convingă pe ceilalți de valabilitatea ei. Deci forța va sta în cei care vor duce vorba mai departe.

FACTORUL DE ADERENȚĂ ȘI CONTEXTUL
ReTweet-ul este modalitatea prin care virusul se poate propaga. Dar, RT-ul este doar un instrument. Nu reprezinta factorul de aderență. Sau virusul.

Pentru a găsi factorul de aderență potrivit ar trebui să cumpărați ceva prosoape și bilete de autobuz? De ce? Pentru a vă șterge de transpirație. E nevoie de ceva muncă. Și pentru a putea călători, să intrați în contact cu publicul vostru. Marketingul nu se face de la birou. Chiar online fiind. Acest lucru înseamnă:
1.Să vorbiți cu oamenii din companie. Veți afla lucruri interesante despre produsul vostru poate chiar de la femeia de servici. Să vorbiți cu oamenii implicați în distribuție.
2.Să vorbiți cu consumatorii. Să le da-ți produsul să-l testeze, să se joace cu el. Să-și imagineze ce ar mai putea fi adaugat și ce ar povesti despre el. Ei da, aici un instrument de web 2.0 cum este Twitter-ul vă poate ajuta. Nu să faceți reclamă, ci să vorbiți, să puneți întrebări și să răspundeți la altele.
3.Comparați apoi cele două studii. Cum este văzut produsul în interior și cum este văzut în exterior. Veți identifica astfel care este direcția conversației pe care puteți să o lansați.

BUZZMARKETING
După ce vă cunoașteți bine contextul, după ce ați identificat key people și metodele de a comunica cu aceștia luați în calcul cele 6 butoane ale rumorii explicate de Mark Hughes:
1.Tabuurile (sex, minciuni, umor de autobază)
2.Ceva neobișnuit
3.Ceva scandalos
4.Ceva ilar
5.Ceva remarcabil
6.Ceva secret, bine ascus

Dar toată povestea de scandal și rumoare trebuie să aibă legătură cu produsul dumneavoastră. Poate vă mai amintiți de la școala de marketing de beneficii și avantajul competitiv. Nu aveți unul? Este cazul să vă invențați avantajul competitiv. Și apoi să proniți conversația în jurul lui.

CONCLUZII cu care sper să rămâneți după ce ați parcurs acest text. Nu reprezintă un how-to ci doar vă sugerează câteva teme de gândire:

1. Bannerul online a murit. Sau e pe cale de ducă, așa cum îl știați voi. Eventual ar trebui revinventat.

2. Dacă vreți însă a revoluționa comunicarea online este cazul să o faceți uitând de bannere. Nu mai încercați să-l resuscitați. O să încerce alții. Fiți vizionari.

3. Unul din cei 4P ai marketingului era promovarea. Până acum vreo 15 ani când s-au convertit P-urile la C-uri (consumator, cost, comoditate, comunicare). Iar comunicarea cu succes se face când ai o poveste de spus. Pe marginea ei se poate construi un dialog. Iar simplul banner nu are ce poveste să spună. Dați drumul la conversație online. Spotul TV și bannerul reprezintă doar un monolog.

4. Dacă vreți obțineți rezultate fără costuri sau cu bugetul redus, de criză, trebui să încercați o combinație de viral marketing, cu factorul de aderantă gândit ca buzz marketing și cu uneletele puse la dispoziție de web 2.0

ÎN LOC DE FINAL
Și o ultimă chestiune la care să reflectați. Suntem de acord că în această perioadă advertiserii taie din bugetele de publicitate. Vânzările vor scădea, firesc. Datorită reducerii consumului și a atitudinii rezervate și prudențiale. Dar la final de an, trâgând linie s-ar putea ca anumite companii să constate că cu bani mai puțini au avut un ROI mai mare. Și că se poate și fără publicitate... așa cum o știai până acum.

P.S.
DESPRE OFERTĂ. Prietenii și cititorii acestui blog beneficiază de 10% reducere la orice carte de la editura Publica. Reducerea este disponibilă numai pentru comenzile online și nu se cumulează cu alte oferte sau promoții oferite de editura Publica. Oferta este valabilă până pe data de 8 martie 2009, inclusiv. Trebuie să menționați în formularul de comandă online, în câmpul nume textul (Ciprian Stăvar), după ce anterior ați precizat numele dumneavoastră. Spor la citit.

vineri, octombrie 17, 2008

Companii de web design, interactive si web developpement

Cred ca industria de online din Romania este mare consumatoare de resurse. Daca este sa ne uitam la cate proiecte noi se lanzeaza in fiecare si si cate raman in stadiul de proiect "lansat". S-a bifat ... si apoi se inchide.

Cine sunt cei care consuma zi de zi aceste resurse si cum s-ar putea ei coagula, este o idee care ma frământă de mai mult timp. Cum Sibiul are doar 170'000 de locuitori va fi mai usor o analiza a celor care lucreaza in industria de online, pe diversele sale subramuri.

Lucky guess. Imi incerc norocul si spun ca sunt peste 30 de companii, mai mari sau mai mici, care lucreaza in domeniu (sau colateral) si peste 1700 de oameni implicati numai in Sibiu. Adica 1% din populatie. Si atentie, din TOATA populatia, nu din cea activa.

Firesc ca nu este un studiu ca la carte. Dar sa incepem cu companiile.
[update]
Incerc o clasificare a companiilor in:
- web design
- dezvoltare, cei care sunt mai mult in partea de tehnologie, inclusiv cu programare non-web
- proiecte, ponderea cea mai mare este pe proiectul propriu
- business, afacerea in sine are o componenta puternica online

Daca sunt companii care apar altundeva decat acolo unde se considera, cred ca putem remedia.
M-am orientat dupa ce stiam despre ele si dupa descrierea din titlul paginii. Nu trebuie neaparat sa luam de bun ce scrie acolo, dupa principiul cu leopardul. Anyway, ordinea este alfabetica. Diferenta de ce ofera fiecare este enorma. Ideea este sa trecem in revista efortul. Despre rezultate cu alta ocazie.[/update]

[update 2]
Dupa ce am dat o tura scurta pe prietenul Google am gasit si o resursa:
http://www.sibiu.ro/directory/listing.php?cat=79 care mentioneaza 48. Da 48 de companii.
OK, parte din ele nu mai functioneaza, sau cel putin nu le functioneaza siteul. Eu le-am mai triat.
[/update 2]

Web Design
08agency - advertising and branding solutions
4Us Consulting - consultanta management IT
Avantis - web design
Bit Project - web design, preturi mici
Brandstory - branding, digital branding
BWM Mediasoft - boutique de solutii
Blue November Studio - interactive media & development
Creative Blue - web design
Cubus Arts - web design, dezvoltare
Cult Design - web design art
E-Bizz - web design, retelistica
Emotion Design - web design
epWeb - web design
Event Media - web design
e-Wise Solutions - realizare siteuri web basic, medium, profesional
hatline - web design, print
iDesign - design, branding, strategy consulting agency
Info Plus - IT & translations
Intelligent IT Solutions - web design, programming
JustDesign - ok, just design
Kobidesign - probabil reprofilati
Lacedo Com - web design
MB Solutions - CAD, multimedia, web design
Media-Division - graphic design and software development
Media Serv - web design
Multimedia Capital Romania - pepiniera multor firme locale, outsourcing programming, wireless & interactive entertainment
Omega Network - ...
Rifflections - media & design studio
Romsoftweb - web design
Seasonal Weeds
Sens Media - web design
SiWeb - web design
Terra Soft - gazduire
True Art - web design
Visual Concept -web design, programming
Wittmann & Partner
Web Solutions -web design ... solutions

marți, octombrie 14, 2008

Publicitatea pe bloguri

Tema este destul de serioasa si merita mai mult de un post, din partea mea. Este foarte dezbatuta in blogosfera si chiar la Webstock acum o saptamana si ceva.

Interesant ar fi sa ne punem in ipostaza tuturor celor care ar avea interes in aceasta discutie. Si sa incepem cu bloggeri.

Sunt blogger. Si vreu BANI pentru acest lucru. Sa fiu PLATIT ! Sincer nu vad nici un motiv pentru care un blogger ar merita bani din postura de blogger. Bun. Acum ca am retinut atentia si mi-am atras injuraturile, haide sa ne aplecam mai mult asupra subiectului. Adica, de ce eu, daca scriu despre mere, sau pere, sau frunze uscate, sau can-can-uri despre vrute si nevrute as merita bani? Sau, mergand mai departe, banii cui i-as merita?

Deja intra in ecuatie o TRANZACTIE si ca aceasta sa fie posibila avem nevoie de un BUN, fie el tangibil sau nu. Atunci trebuie sa ne lamurim despre ce BUN este vorba. Si cine mai este implicat in TRANZACTIE. Ce ofera un blogger? Ce produce? Despre ce BUN este vorba? Sa luam cazul (pentru a putea starni si mai multe controverse si injuraturi) al lui Zoso. De ce ar merita Zoso bani pentru ca este blogger? Probabil ca multe comentarii ar putea spune: pentru ca este foarte citit ! (de cine? - si sa retineti va rog intrebarile...) Pentru ca este primul care vorbeste despre anumite subiecte (si la ce imi foloseste lucrul acesta?). Pentru ca fiind primul si cu multi cititori poate influenta atitudinea altor bloguri (repet, si la ce imi foloseste acest lucru? pentru ce ar merita bani?...)

OK. Deja aud multe voci in cor care spun, merita pentru INFLUENTA. OK again. Suntem de acord pe un punct INFLUENTA pe care o poate avea un anumit BLOGGER? Dar acest lucru este suficient pentru a fi platit? Sa-l platim pe Zoso pentru ca a inchis o emisiune TV? Si cine sa dea banii? Concurenta statiei respective?

Veti continua sa argumentati ca INFLUENTA poate fi si in sens pozitiv, facand RECLAMA la un produs ori serviciu. Nu am de gand sa ma mut in postura clientului ci as ramane in cea de blogger. Daca eu as fi Zoso (Doamne fereste de acest lucru) si as spune ce bine imi sta parul dupa ce m-am spalat cu samponul X, as mai avea acelasi succes la public? Probabil ca da. Dar daca a doua zi as spune ca de fapt samponul X iti cauzeaza matreata si ca este mai bine sa te speli cu Y? Iar a treia zi cu Z s.a.m.d. Ar mai avea blogul meu aceeasi credibilitate? Cu siguranta NU!

INCREDEREA. Acesta este motivul pe care se bazeaza INFLUENTA. Increderea in obiectivitate, in echidistanta, in impartialitate. Jeg .aka. Darius Groza primeste constant propuneri pentru publicitate pe blogul sau. Dar refuza fiecare propunere. Este Darius mai putin INFLUENT? Credeti ca merita Darius atentia pentru cei care vor sa faca MARKETING pe bloguri atentie. Eu cred ca da. Si este deja momentul sa schimbam ipostaza si sa ne punem in locul celor care AR PUTEA sa ofere bani pentru ca sa se intample ceva pe bloguri: ADVERTISERII.

Sunt advertiser. Vand produse sau servicii cu un unic scop: PROFITUL. Fac publicitate cu un unic scop final: VANZAREA. Cum ma poate ajuta un blogger sa-mi fac vanzarea mai usoara? Simplu. Determinand pe cei din sfera de influenta sa cumpere. Adica sa INFLUENTEZE. Deci serviciul pe care as putea sa-l cumpar de la un blogger (iata ca apare TRANZACTIA) ar fi INFLUENTA (adica BUNUL pe care il cumpar). Probabil cumparati paine zilnic. Va uitati la termenul de valabilitate? Cumparati un autoturism, va uitati la posibilitatile de SERVICE? Cumparati publicitate pe OTV, va uitati la AUDIENTA?

Ah. Deci in afara de INFLUENTA unui blogger, eu ca si advertiser ar trebui sa fiu interesat si de AUDIENTA !!! Bun. Am stabilit ca audienta lui Zoso este MAREEE. Multi, da prosti (da, Alexandru Lapusneanu - la un search pe Google veti vedea ce notorietate are aceasta fraza). Prost, in sensul BUN al cuvantului. Pentru ca nu cunosc NIMIC in afara de DIMENSIUNEA audientei lui Zoso, sau al lui Vis Urat (pentru a extinde cazuistica). De exemplu nu stiu cati il citesc ca sa-l laude sau sa-l injure. Pentru ca nu avem INSTRUMENTE.

Si mai mult, INFLUENTAREA unei AUDIENTE cu scopul de a crea o ATITUDINE FAVORABILA nu intra in sfera PUBLICTATII ci in cea a PUBLICITY (vedeti wikipedia). Ori disciplina sau componenta de comunicare ce revendica si utilizeaza opinia favorabila se numeste PR, avand o caracteristica a bugetului REDUS.

Cu alte cuvinte, chiar daca am doar o vaga banuiala asupra audientei lui Zoso, costurile mele (bugetul) nu ar trebui orientate catre Zoso pentru a scrie ceva ce va influenta atitudinea (de dorit pozitiva) fata de produsul meu. Ar trebui sa consum timp, energie, imaginatie si informatie pentru a-l influenta pe Zoso sa scrie ceva ce va influenta masa de audienta pe care o controleaza. Asa cum cititorii lui Zoso nu constientizeaza influenta, ar trebui ca nici el sa nu constientizeze manipularea. Sentimentul ar fi ca el primeste de la mine nu BANI ci informatie, apreciere, stima, respect etc.

Problema cea mare este ca eu, din postura de advertiser (sper ca nu ati uitat in ce postura ma aflu acum), nu am nici timpul, nici unveltele si nici stiinta sa fac acest lucru. Motiv pentru care as fi dispus sa apelez la o agentie de PR online, un PR agency sau chiar un Blog Agency (fara nici o legatura cu persoane sau companii existente). Iata ca intotdeauna ar fi bine sa fie un intermediar, dar nu din categoaria cumpar ieftin, vand scump, ci un intermediar care intelege necesitatea mea si imi poate oferi solutii. De genul lui Google care imi intelege necesitatea de a AFLA ceva si imi ofera solutii.

Sunt agentie de PR online. Pe masura ce fenomenul blogurilor se dezvolta se contureaza foarte bine o astfel de nisa. Important este insa daca noile companii aparute care isi propun sa ocupe acesta nisa chiar fac servicii de calitate sau doar fezandeaza nisa pentru un nou start-up. Cred mai degraba in a doua varianta. Cred in influenta blogurilor. Sper ca nu am negat prin textul anterior acest lucru. Intrebarile sunt insa multiple:
- cum reusim acest lucru
- cu ce costuri
- cat de eficient
- si, intrebarea cheie, cat de moral.

Stiti care este visul/idealul oricarui departament de marketing/publicitate/vanzari? Sa se desfinteze. Toti, mai ales investitorii, si-ar dori ca lucrurile sa mearga de la sine. Sa cumpere servicii de marketing garantate. Business planurile ar fi mai simple. Stabilesc o cota pentru marketing, am virat banii si vad vanzarile, dar mai ales profitul, crescand. Poate doar in lumea lui Harap Alb sau Scufita Rosie.

Solutia? O buna intrebare ar fi: Si care este solutia? Daca o aveam clara si completa in buzunar credeti ca mai scriam acest post? Eram probabil undeva in Bahamas cu un cocktail in mana. Dar sunt convins ca este undeva prin blogosfera. Motiv pentru care voi reveni asupra acestui subiect.

joi, iunie 12, 2008

Salariile din industria de online

Am inceput in cadrul la www.wall-street.ro o analiza a pietii de publicitate online din Romania. Voi merge pe 3 coordonate: people-process-technology. In prima faza este interesant a studia oamenii si atitudinea acestora in ceea ce priveste aceasta piata.

Postura de trainer si consultant pe marketing online imi ofera pe de o parte o imagine mult mai ampla, dar si echidistanta, nefiind implicat activ in nici una dintre companiile care activeaza. Totusi, postura este destul de ingrata, pentru ca identific sau regasesc piedici in dezvoltarea industriei si nu pot ramane pasiv acelor practivi neproductive.

Nu pot declara ca nu am cazut si eu cateodata in aceeasi capcana, cu echipele in cadrul carora am activat. Dar cum Romania ramane in continuare o piata emergenta, cred ca este benefic sa acordam atentie unor greseli stupide, as spune, in ceea ce priveste acest business. Deci va invit sa ma combateti in privinta a ceea ce am declarat in articolul: Cine plateste salariile din industria de online publicat azi in Wall-Street.ro

joi, mai 22, 2008

AdPlayers a pus mana pe primele date nete din onlineul romanesc

Se pare ca AdPlayers a reusit sa convinga pe NetBridge sa publice datele oficiale nete la zi privind incasarile din publicitatea online. Cifre interesante ce merita studiate. Si mai interesant daca s-ar putea completa cu ceilalti jucatori pentru a ajunge la dimensiuni ale pietei pe industrii/sectoare. Oricum, prin cota foarte importanta pe care o are Boom, se pot trage niste concluzii.

Am sa revin asupra ce razbate din date dupa o analiza completa. Iata ca se poate. Am tot insistat ca transparenta ar fi unul din argumentele pentru a castiga increderea clientilor de publicitate online. Chiar si la IAB am tot sutinut acest lucru.

luni, mai 12, 2008

Speakeri conferinta Marketing 24/7, Sibiu 19 iunie 2008

Va spuneam anterior ca sunt implicat in organizarea conferintei Marketing 24/7. Iata mai jos cine si despre ce va vorbi pe 19 iunie la Sibiu, Hotel Ramada.


Sesiunea I. End-to-end communication process

• De unde începe şi unde se termină comunicarea cu consumatorul
• Care sunt ingredientele pentru succesul unei campanii integrare de comunicare
• Cât contează atitudinea angajaţilor în faţa consumatorilor
• Armele omului de marketing? Află despre cum abordarea de guerrilla marketing îţi poate aduce succesul cu bugete reduse
• Ce beneficii aduc programele de comunicare interna. Costul pentru Human Media Marketing

Vorbitori:
Anca Rancea – PR manager, Leo Burnett
Alexandru Israil – Guerrilla Marketing Master Trainer, Marketminds Co
Ion Teohari – six sigma black belt, Advanced Thinking Management Group
Mădălin Matica – managing partner, Dot Commerce Ltd.
Rareş Budac – CEO, iDesign

Sesiunea II. Tendinte si oportunitati in marketingul anului 2008

• Cum se reinventează relaţiile publice
• Cine controlează telecomanda
• Indoor, outdoor interactiv
• Rolul cercetării în marketing şi comunicare
• Cum măsurăm efectele unei campanii

Vorbitori:

Oana Petroff – managing director Mindshare Media (Ogilvy Group)
Alin Zăinescu – managing partner new/media (thegroup)
Cristian Mucichescu – managing director OMD Romania
Costin Radu – managing director IQads
Dorin Boerescu – antreprenor; fondator Godmother, Hyperactive, convertor.ro
Victor Dobre – director executiv IAA;

Sesiunea III. Internetul - tehnologie sau comunicare?

• Cum afectează mediul online comunicarea şi compania
• Blogs, podcasting, nanocasting
• SEO/SEM, viral marketing, capcane şi succese
• ce NU este web 2.0

Vorbitori:

Alexandru Visa – managing partener, Hyperactive
Ciprian Stăvar - consultant new media
Claudiu Gămulescu – online business developper
Ionel Năftănăilă – director de dezvoltare, Netbridge Investments
Vlad Popa – sales manager, Internet Corp

sâmbătă, mai 10, 2008

Despre blog

Despre acest blog

Orice actiune din viata trebuie sa aiba unul sau mai multe obiective. Blogul acesta fiind o actiune, are la randul sau un obiectiv, chiar daca acesta (obiectivul) s-a mai schimbat pe parcurs.

De fapt, cu fiecare obiectiv atins, blogul a intrat in conservare pana la urmatorul obiectiv, tema ramand una comuna: publicitatea online.

La inceputuri (sep 2006), obiectivul a fost (re)infiintarea asociatiei IAB Romania. Cum pe 23 nov 2007 era Adunarea Generala a asociatiei IAB Romania hotarasem atunci sa inchid taraba (blogul).

Dar pentru ca incepusem cu Alin Zainescu si thegroup (re)organizarea new/media am decis a continua tentativa de blogging, de data aceasta cu alt obiectiv: platforma de test/pista de incercare. Pe rand am testat SEO (pensii private, Banca Transilvania - si acum cauta lumea la mine pe blog credit doar cu buletinul, bine ca nu am mai continuat si am mai pierdut din relevanta). Apoi am testat flames cu Vivi si Zozo, ePR cu petocuri.ro, Converse si Toni Delaco.

Dar pentru ca testele au rolul lor efemer, in septembrie 2007 am trecut iarasi in conservare, fiind mai mult preocupat de clienti, carora sa le aplic din concluziile testelor (printre altele).

Revenit in Sibiu in martie 2008 mi-am propus un alt obiectiv pentru acest blog. Iata un prim hint. Intamplarea face ca acum sa am mai multe obiective cu acest blog, ce nu au nimic de a face cu articolul lui Cristi Manafu :) Dar cu siguranta fiecare blog/blogger are obiectivul său. Doar un ignorant cu bretele ar putea crede altceva.

Resurse: IAB Romania

Web Club, Manafu si superstructuri cu Dorin Boerescu

Felicitari lui Cristi Manafu pentru initiativa cu Web Club. De ce mi-a placut?

In primul rand prezentarea lui Vladimir Oane mi-a reconfirmat ca antreprenorul roman din online se schimba in bine. In primul rand pentru ca a inteles care sunt diferentele intre ei si noi si ca daca nu vom umbla la schimbarea mentalitatilor, diferentele se vor accentua.

Vladimir avea doar cateva slideuri (incerc sa reproduc temele lor, partial):
- noi: fitosi; ei: nu
- noi: castig rapid; ei: gandire pe termen lung
- noi: duali si inchisi; ei: deschisi

As mai adauga, in spiritul prezentarii:
- noi: doar noi; ei: share

In al doilea rand, am avut o discutie foarte interesanta cu Dorin Boerescu si Calin Rotarus. Ne-am tras frumos scaunelele si ne-am pus pe gandit. Despre suprastructuri. Si share. Nu shares. Adica este bine sa te gandesti ca poti imparti profitul daca pleci de la premisa ca distribui (imparti) responsabilitatile. Si de fapt operatia nu este de impartire ci de adunare, a competentelor, a resurselor. Si legatura cu prezentarea lui Vladimir este legata tot de o operatie matematica (sau logica? hmm): scaderea (excluderea) orgolilor.

In al treilea rand (in ordine cronologica), l-am cunoscut pe Rares Budac de la iDesign, tot sibian si el, cu care am continuat discutia pe drumul catre casa (Sibiu). Concluzia, cel putin a mea (nu stiu daca o sustine si Rares) este ca accelerarea dezvoltarii businessului de online in .ro depinde foarte mult de dezvoltarea ingineriei genetice. Sau de chirurgia plastica cerebrala.

Lansad gluma la o parte, concluzia e ca trebuie sa ne intoarce putin pe bancile scolii pentru a pune mana pe carte (unii poate si la gradinita, pentru cei 7 ani). Ca exercitiu va propun sa ne imaginam ca detinem uneltele necesare. Ce caracteristici/competente ati lua si de la care "jucatori" din piata de online pentru a crea omul 3.0 al internetului romanesc? Promit ca am sa incerc sa fac si eu acest exercitiu intr-un post viitor.

CONCLUZIA: networking de buna calitate. Inca o data felicitari lui Cristi si sponsorului Microsoft (nu, nu m-au platit sa-i mentionez, despre reclama pe bloguri vorbim cu alta ocazie). Multumiri si participantilor. Despre ce a mai rezultat acolo si Costin Radu, Vlad Popa, Mihai Seceleanu si Madalin Matica cat de curand. Este legat de Sibiu si Marketing 24/7.

luni, mai 05, 2008

Ziua Barbatului vs. Ziua Internetului

Daca pe 5 mai este ziua barbatului (astazi, daca cititi pe 5 mai :), atunci pe 8 mai este ziua Internetului. Sau cel putin este startul unor intalniri pentru "specialistii" din web-ul romanesc, adunati de catre Cristi Manafu si cu parteneriatul Microsoft. Numele? Web Club.

Ce este Web Club? Aflati dintr-un interviu interesant cu Cristi, realizat de Victor Kapra:
"[...] cred ca anul asta o sa vedem mai putine “maceluri” intre jucatori. Piata creste, apar mai multi clienti si nimeni nu isi va mai permite sa arunce usor cu vorbele. E timpul sa ne maturizam [...]

Noi (Evensys n.r.) ne-am dezvoltat destul de mult in zona evenimentelor dedicate new media. Anul trecut am facut trei conferinte pe domeniu, anul asta o sa avem mai multe, dar si o serie de seminarii. Practic, lansarea unui club ar completa portofoliul.

Avem forumuri, gen Digital Marketing Forum, avem conferinte gen NetCamp si avem seminarii gen Search Engine Marketing sau Blogging forCompanies. Un club de networking ne ofera acoperirea aproape la 360 de grade a domeniului. Spun aproape caci ne lipseste un awards show."

Interviul complet aici.

joi, aprilie 24, 2008

Revolutie de catifea pentru publicitatea online in Romania

Cititi articolul din Hotnews.ro care a dat si titlul acestui post:

Revolutie de catifea pentru publicitatea online in Romania

Un rezumat furnizat chiar de Hotnews.ro ne atrage atentia:
"Informatia pe scurt:
• Piata de publicitate online din Romania isi cauta inca instrumentele de reglementare si de functionare
• Advertising-ul online creste sustinut in Romania, dar se limiteaza inca la cateva milioane de euro
• In Vest, piata atinge zeci de miliarde de euro si depaseste, pe alocuri, unele media traditionale
• Piata romaneasca are inca nevoie de profesionalism si de adaptare la nou
• Este de asteptat ca Internetul sa depaseasca 2% din placinta publicitatii in Romania, in 2007
• Noile tehnici publicitare combat bannerele intruzive in lupta contra "banner blindness"
• Specialistii romani au pareri impartite despre social-networking si new media"

Interesant articolul si daca ati avut rabdarea sa-l cititi cu atentie ati sesizat si data. Corect, este de acum exact un an - 2007 !!!

Ce s-a schimbat pe piata romaneasca de publicitate online in ultimul an? Vorbesc de chestiuni majore, nu de migratia unor siteuri, oameni, conturi. Va las sa gasiti raspunsul singuri. Eu unul m-as concentra pe MOTIVELE pentru care nu s-a schimbat nimic. Si pentru ca vorbeam intr-un post anterior de end-to-end communication process, haide sa vedem de unde incepem. Eu as alege DATE. CIFRE. STATISTICI. ANALIZE. Agentiile de media obisnuiesc sa prezinte clientilor asa zisele competitive, care au la baza atat istoria de comunicare a clientului, dar mai ales a competitiei si ofera apoi oportunitati de a "acoperi" vocea competitorului. Afli cu exactitate cate spoturi, audienta si buget la rate-card a avut fiecare competitor, pe TV sau pe print.

Sa ne mutam acum in gradina online-ului. Ce dimensiune a avut piata in 2007? La rate-card? Ca campanii au rulat? Unde? Cu ce creatie? Audienta? Rezultate?

Legat de tema de mai sus, iata ce spune Internetics recent: Internetics face un pas inainte si incearca sa mobilizeze aceasta industrie sa isi masoare eficienta. Pentru ca rezultate masurabile inseamna o evolutie a industriei si aceasta este una dintre misiunile asumate de festival: cresterea industriei online din Romania.

Ma tot intreb de ce este atat de mare secretomania. Sa spunem ca vrei sa afli cu ce mesaje a rulat campania x in 2007. Ei bine, daca nu ai fost pe faza sa vezi banneru' la timpul sau, devine deja secret si nu mai poate fi gasit. Ca si cum s-ar fi livrat doar pe sub mana si in tacere. Daca este sa afli pe ce siteuri a rulat o campanie lucrurile se complica si mai mult, pentru ca se pare NU este o informatie publica. Iarasi daca un antreprenor s-ar apuca sa dezvolte o companie de monitorizare a publicitatii online ar putea angaja vizualizatori (sau ce functie or fi avand) care sa zapeze printre siteuri si bannere si sa bifeze unde si ce.

Lucurile ar putea sta mult mai simplu daca furnizorii de media online ar face publice datele din adservere. Ma rog, o parte dintre ele, sa spunem ca excludem pentru inceput CTR. Pentru ca mergand mai departe cu procesul de comunicare, NU conteaza cati, unde si cu ce banner ai atins consumatorii. Conteaza ce ai facut cu ei dupa ce au ajuns la tine pe site. Si procesul continua...la fel ca si revolutia de catifea. Langsam.

Buna idee pentru Internetics. Se poate considera abordarea Effie si pentru festivalul onlineului romanesc? Results. Deci haide sa ne apucam sa masuram.

marți, aprilie 08, 2008

Guerrilla Marketing Online


M-am alaturat echipei de traineri de la Market Minds pe modulul de Guerrilla Marketing Online.
Primul efort este de a pune la punct un modul dedicat pentru marketingul online vazut din prisma omului de marketing de guerrilla.

In esenta, abordarea lui Jay Levinson pune foarte mult accent pe comunicarea online, insa puncteaza multe aspecte ignorate de piata de publicitate online din Romania. Unul dintre acestea este cel de share. Daruieste, pentru a putea primi. Iar cand vorbeste de web si share, inseamna ca un site de corporate sau de produs trebuie sa ofere informatii relevante si nu numai gogosi de marketing.



Interesanta este si replica ce m-a influentat cel mai mult din cartile lui Levinson care spune ca [...]time is no longer money. Time is life.

miercuri, iunie 27, 2007

Publicitatea online va atrage inca 1 milion de euro in 2007

Boom in publicitatea online romaneasca

Campania pentru pensii private, asa numitul pilon II, va aduce cel putin un milion de euro (rate-card) catre media online.

Bugetul total estimat pe care il vor aloca operatorii de pensii private se situeaza in jurul cifrei de 30 de milioane de euro pentru perioada august-noiembrie 2007 dupa cum anunta Business Standard.

Statul taie bugetul...

Campania de informare pe banii statului va avea un buget pentru publicitate de doar 100.000 de dolari, cum anunta si Wall Street. Reducerea bugetului este unul dintre motivele pentru care agentia McCann Erickson a renuntat la in a mai implementa campania castigata in urma unui pitch. Ziarul Financiar anunta anul trecut un buget de 3 milioane de euro pentru campania de informare si promovare a pensiilor private. Acum au rams doar aproximativ 75 de mii :(

..in schimb operatorii pluseaza

"Compania Omniasig Pensii Private mizeaza tot pe o campanie comuna si a anuntat o investitie initiala pe piata pensiilor private de peste 10 milioane de euro. Din aceasta suma, 5,5 milioane de euro reprezinta capitalul social, iar peste un milion de euro va fi alocat campaniei de promovare, realizata impreuna cu agentia Odissey" mentioneaza Business Standard.

ING vizeaza un market share de 33% prin atragerea a un milion de aplicanti. Un milion de pensionari noi la ING pentru care se va arunca in lupta un buget de 1 milion de euro. Tot ING estimeaza un numar de 100.000 de agenti care vor colecta "aplicatiile" dintre care ei vor avea in jur de 20.000 de agneti. Bugetul de comunicare, include si pilonul III, care ste deja activ prin publicitatea online prin bannere pe principalele siteuri romanesti. ZF ofera mai multe detalii despre campania de publicitate a ING.

Publicul tinta vizat: 18-25 de ani

Publicul tinta vizat are exat profilul internautului (va varsta) 18-35 de ani. De aici si un procent ridicat alocat pe publicitate online: 10-15%. In conditia in care bugetul total la net ar fi de doar 10 milioane de euro, ar insemna ca pe online se va consuma in cel mai pesimist caz peste un milion. Ce fac insa retelele de publicitate online pentru a atrage aceste bugete si pentru a le consuma eficient? Grea intrebare. De fapt raspunsul este unul greu. Cert este ca au aparut zeci de bloguri care dezbat si colecteaza informatii referitoare la pensiile private, pregatindu-se in special pentru campaniile pe Google, dar probabil si pentru a vinde bannere, de capul lor sau inrolate intr-o retea.

Zeci de siteuri despre pensii private

Cautarile pe Google dupa cuvinte de genul pensie, pensii, pensii private etc ne releva zeci de siteuri pe aceasta tema. Este deja o problema in a mai gasi un domeniu liber care sa contina cuvantul pensie sau penii. Iata cateva exemple:
www.pensii-private.eu
www.pensiiprivate.org
www.pensie-privata.ro
www.pensii-private.net
www.pensii-private.info
www.pensiaprivata.com care nu stiu de ce pare de fapt acelasi lucru cu sitel anterior

Oricum, voi reveni sa scriu despre pensiile private si campaniile de promovare care se arata la orizont.

marți, iunie 26, 2007

Publicitate online si 2 milioane de euro pentru AdEvolution

Piata de publicitate online a atins 4 milioane in primele 6 luni

Aceasta este concluzia lui Val Voicu de la AdEvolution, daca luam in considerare afirmatia ca a atras in 6 luni 2 milioane de euro, ceea ce reprezinta o cota de piata de 50%.

Declaratia lui Val nu se opreste aici, el insistand asupra unei tinte de market share de 60-65% pana la finele anului 2007, pentru a fi in ton cu declaratia de anul trecut cand spunea ca isi doreste 70% din piata.

Publicitatea online prin Google AdWords blamata de Voicu

Val considera ca Google AdWords nu reuseste sa atraga decat campanii si companii cu bugete mici, dand exemplu, in stilul caracteristic: " Vorbim de o companie mică să-i zicem “John şi fiul” care vinde anvelope la colţul străzii. Astfel de companii nu sunt interesate de branding ci vor doar ca lumea să ştie că ei există şi că vând cauciucuri [...]. Pe CNN şi Forbes.com n-o să vezi anunţuri Google" . Declaratia completa o gasiti in interviul din AdPlayers in care Val Voicu estimeaza anul acesta un volum media intre 8 si 9 milioane de euro atrase de publicitatea online.

Cat este piata de publicitate online ?

Intrebare fireasca: Pana la urma cat este piata de publicitate online in primele 6 luni ? Date neoficiale, de la principalul competitor al lui AdEvolution, ar arata ca si acesta (Netbridge) a depasit nivelul de 2 miliaone de euro in primele 6 luni. Automat l-ar situa cu alti 50% din piata, fara a mai ramane loc in placinta de market share pentru celelalte companii ce tranzactioneaza media online.

Cum s-ar rezolva problema bugetelor si a declaratiilor

Propusesem in cadrul asociatie companiilor romanesti implicate in online o modalitate de declarare, la nivel de rate-card, a volumelor atrase de fiecare retea. Intr-o prima faza declaratia, pe propria raspundere, ar da detalii la nivel de volume consumate pe industrii, oferind premiza pentru date referioate la consumul per advertiser.

Dar cum si otetul (fie el din mere) se face incet, probabil ca tot asa vom putea sa ne bazam pe afirmatii reale despre piata de publicitate online din Romania. Pana atunci, pofta in cui.

[update] Fiecare declaratie referioare la piata de publicitate online si in special la bugete atrage dupa sine val-uri
Vivi aici
Iulian Toma aici
Cristian Chereches aici
si lista e deschisa...